Editura » Limba si literatura romana » Aromanii din România. Nume de persoane

Aromanii din România. Nume de persoane

Autor: Dumitru Carabas
Editura: Editura Universitară

ISBN: 978-973-749-852-6
Anul publicării: 2010

Ediţia: I

Pagini: 236

25⁰⁰ RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.

Mai multe detalii Aromanii din România. Nume de persoane

Sistemul antroponimic al aromânilor din România a fost analizat, până în prezent, în fel şi chip, atât de specialişti, cât şi de cercetători începători, dar întotdeauna parţial sau doar în treacăt. Nu s-a realizat nicio încercare de analiză în ansamblu a materialului lingvistic prezent în nume, prenume şi supranume la aromâni nici la noi în ţară, nici în străinătate.
Astăzi avem onoarea de a ne pronunţa asupra primului studiu aproape exhaustiv referitor la antroponimia aromânilor din România, cu material lingvistic, în cea mai mare parte, nou şi necercetat până în prezent, prin care autorul reuşeşte să facă lumină într-un domeniu insuficient studiat şi adesea plin de concluzii greu de acceptat de majoritatea specialiştilor.
După o serie de constatări, de foarte multe ori originale, privind Antroponimia aromânilor din România în contextul balcanic sau cele referitoare la Cercetările de până în prezent privind idiomul şi onomastica aromânilor din România ori la Structura antroponimelor aromâne privite ca elemente biblice şi calendaristice sau derivate de la cuvinte comune şi de la toponime, neomiţându-se nici prezenţa elementelor străine în antroponimia aromânilor, ni se prezintă o analiză pertinentă sub titlul Sufixe folosite în antroponimia aromână.
Textul în discuţie ne-a convins că autorul dispune de o mare capacitate de sinteză şi analiză, că ştie să folosească bibliografia consultată şi datele oferite de materialul lingvistic analizat, că formulează comentarii bazate pe argumente riguros ştiinţifice. Suntem convinşi că lucrarea de faţă constituie, pentru domnul dr. Dumitru Carabaş, doar începutul unor viitoare cercetări lingvistice, mai ales cele legate de antroponimia şi toponimia aromânilor, de limba şi cultura lor, atât la cei din România, cât şi în întregul spaţiu balcanic, domeniu în care au mai rămas foarte puţini specialişti. În şcolile de balcanistică atât din vecinătatea noastră cât, mai ales, din lume, nu mai apar cercetători tineri, iar cei în vârstă ne-au părăsit aproape toţi. De aceea considerăm că apariţia unui tânăr cercetător constituie un motiv de speranţă şi pentru balcanistica românească.