Programe de educaţie parentală. Training de dezvoltare a competenţei parentale

Mai multe detalii Programe de educaţie parentală. Training de dezvoltare a competenţei parentale

În România există diverse forme în care se realizează educaţia parentală (cursuri, programe etc.), având ca scop armonizarea relaţiei părinţi-copii. În general, acestea sunt adresate părinţilor cu copii de vârstă preşcolară, puberi sau adolescenţi.

Datele statistice pe care le oferă realitatea din România cu privire la devianţele comportamentale ale elevilor din gimnaziu şi liceu sunt alarmante. Este foarte importantă aplecarea teoretică şi investigativă asupra funcţionării competenţei parentale în relaţie cu şcolarul mic (între 6 şi 10/11 ani), aspect mai puţin studiat, probabil şi datorită aprecierii că problemele copilului în acest stadiu sunt mai reduse, poziţie faţă de care autoarea se delimitează, considerând că includerea părinţilor într-un program formativ este esenţială pentru a preveni probleme ulterioare, mult mai grave.

Îmbinând experienţa de consilier şcolar (ceea ce i-a permis să cunoască problematica specifică vârstei şcolare mici) cu cea de cadru didactic universitar (calitate ce presupune o interac­ţiune constantă cu adulţii-studenţi şi care este susţinută de cunoaşterea şi analiza factorilor psihosociali ai învăţării şi dezvoltării la vârsta adultă), autoarea concepe, implementează şi evaluează un program de educaţie a adulţilor specific dezvoltării competenţei parentale în relaţia cu şcolarul mic. Acest demers a impus utilizarea unor rezultate prezentate în cartea anterioară („Competenţa parentală. Modele de conceptualizare şi diag­noză”) în care autoarea a descris funcţionarea competenţei parentale şi a elaborat instrumente de evaluare. Datele obţinute prin aplicarea acestora au permis identificarea existenţei nevoii de dezvoltare a competenţei parentale şi conturarea direcţiilor de urmat în acest scop – aspecte concretizate în trainingul proiectat de autoare şi prezentat în acest volum.

Valoarea cărţii este dată de iniţiativa autoarei de a aborda într-un nou registru educaţia parentală; apelul la training (ca formulă riguroasă de lucru, ce presupune anumite etape şi procedee specifice) conduce la depăşirea caracterului subiectiv ce se regăseşte în alte programe de formare/educaţie. Spre exemplu, sub raportul monitorizării şi evaluării obiective a impactului programelor de educaţie parentală din România asupra comportamentului concret al copilului, datele sunt aproape inexistente, însă demersul prezentat în acest volum permite o evaluare riguroasă şi algoritmică a efectului pe care îl are schimbarea comportamentului parental în urma trainingului asupra integrării şcolare şi sociale a copilului.

Trebuie remarcat caracterul integrativ al proiectului propus de autoare: aceasta nu desconsideră predispoziţia individului de a-şi asuma rolul parental şi dezvoltarea spontană a competenţei parentale ca urmare a acumulării de experienţă în relaţia cu copilul, ci propune un demers formativ organizat ca o com­pletare a acestei învăţări intuitive, care să-i pună pe părinţi în posesia unor ghiduri de bune practici.

Intersecţia dintre experienţa profesională a autoarei şi solida fundamentare ştiinţifică a iniţiativei sale practice face această carte să devină una de referinţă în domeniu şi o reco­mandă celor ce doresc să găsească un răspuns valid la nevoia de dezvoltare a competenţei parentale existentă în societatea românească.


Conf. univ. dr. Irina Anca Tănăsescu

Cuprinsul cărţii Programe de educaţie parentală. Training de dezvoltare a competenţei parentale

Prefaţă / 9

Cuvânt înainte / 11


PARTEA ÎNTÂI
PROGRAME DE DEZVOLTARE A COMPETENŢEI PARENTALE

Capitolul I  
PROGRAME NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE DE EDUCAŢIE PARENTALĂ  / 14
1. Un model de educaţie parentală în concepţie românească (Ecaterina Vrăşmaş) / 15
2. Strategia naţională integrată de formare şi dezvoltare a competenţelor parentale / 17
3. Design-uri formative experimentate / 20
    3.1. Programul Richard R. Abidin / 20
    3.2. Programul Portage pentru părinţi / 22
4. Evenimentul „Evidence-Based Parent Education Programs and  Best Practicesto Promote Positive Parenting” / 24

Capitolul II
TRAININGUL – PROCEDEU ÎN DEZVOLTAREA COMPETENŢEI PARENTALE  / 29
1. Factori psihosociali ai învăţării la vâsta adultă / 30
    1.1. Teoriile învăţării / 31
    1.2.  Caracteristicile actului de învăţare la vârsta adultă  / 33
2. Conţinut, metodologie şi etape în programul de training / 39
    2.1.  Identificarea nevoii de formare / 41
    2.2.  Definirea obiectivelor instruirii / 42
    2.3.  Proiectarea programului de training / 43
    2.4.  Metode de formare / 51
          2.4.1. Expunerea / 51
          2.4.2. Prelegerea / 52
          2.4.3. Demonstraţia / 54
          2.4.4. Discuţia / 55
          2.4.5. Studiul de caz / 60
          2.4.6. Scenariile pe roluri / 62
          2.4.7. Studiul independent / 63
          2.4.8. Formarea dirijată prin sarcină / 63
          2.4.9. Rezolvarea de probleme / 64
          2.4.10. Instruirea pe suport tehnologic / 65
    2.5. Testarea-pilot a programului de instruire / 66
    2.6. Implementarea propriu-zisă a programului de instruire / 67
    2.7. Evaluarea trainingului – modele de validarea unui program de instruire  / 71
          2.7.1.  Modelul lui D.L. Kirkpatrick (1967, 2006) / 74
          2.7.2.  Modelul lui P.B. Warr, M. Bird şi N. Rackham (1970) / 76
          2.7.3.  Modelul lui S. Mann şi L.T. Robertson (1996) / 76
          2.7.4.  Modelul lui M. Wilson (1999) / 77


PARTEA A DOUA
CERCETARE

Capitolul III 
METODOLOGIA CERCETĂRII  / 81
1. Obiective / 81
2. Ipoteze / 81
3. Subiecţi / 81
4. Etape / 83
5. Metode / 84
    5.1. Instrumente folosite pentru examinarea părinţilor / 84
          5.1.1. Inventarul C.C.P. (Simona Maria Glăveanu) /84
          5.1.2.  Grila de evaluare a percepţiei cadrelor didatice asupra dinamicii competenţei parentale (Simona Maria Glăveanu) / 88
    5.2. Instrumente folosite pentru examinarea copiilor / 89
          5.2.1. Chestionarul W.M.(R.S. Woodworth – E. Mathews)  / 89
          5.2.2. Grila de observare şi evaluare a comportamentului copilului la şcoală şi de investigare a evenimentelor familiale din perspectiva cadrelor didactice (Simona Maria Glăveanu) / 91

Capitolul IV
PREZENTAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR  / 93

Capitolul V 
CONCLUZII  / 108

BIBLIOGRAFIE / 112

ANEXE / 122

Anexa 1 – Promovarea unui modul de training printr-un afiş pe panoul şcolii / 122
 

Anexa 2 – Inventarul C.C.P. / 123

Anexa 3 – Grila de evaluare a percepţiei cadrelor didactice asupra dinamicii competenţei parentale / 131

Anexa 4 – Grilă de observare şi evaluare a comportamentului copilului la şcoală şi de investigare a evenimentelor familiale (din perspectiva cadrelor didactice) / 133

Anexa 5 – Structura programului de training. Dezvoltarea competenţei parentale / 135

Cuvânt înainte Programe de educaţie parentală. Training de dezvoltare a competenţei parentale

Mediul actual generează o serie de probleme: munca prelungită/în străinătate a părinţilor, copii crescuţi de bone, influenţe negative ale mass-media, fenomenul drogurilor etc., toate acestea creând premise ale eşecului şcolar, apariţiei deficienţelor de adaptare/integrare şi delincvenţei juvenile; în aceste condiţii, părinţii întâmpină dificultăţi tot mai mari în a găsi modalităţi de relaţionare eficientă cu copiii.

Dezvoltarea competenţei parentale în contextul socio-economic şi socio-cultural al României constituie o veritabilă provocare pentru psihologiei.

Termenul de competenţă parentală a fost conceptualizat de noi în anul 2008, fiind prezentat la „Conferinţa internaţională de la Sibiu” în cadrul unui studiu ce a fost publicat un an mai târziu la Editura Universitară din Bucureşti, în volumul intitulat „Cercetarea psihologică modernă: direcţii şi perspective”, coordonat de M. Milcu, W. Griebel şi Ana Raluca Sassu. Competenţa parentală reprezintă un sistem de cunoştinţe, priceperi, deprinderi şi abilităţi susţinute de trăsături de perso­nalitate specifice, ce îi permit părintelui să îndeplinească cu succes responsabilităţile parentale, să prevină şi să depăşească situaţiile de criză în favoarea dezvoltării copilului (Simona Glăveanu, 2009a).

Conceptul de competenţă parentală a cunoscut o largă recunoaştere în România, prin apariţia în anul 2010 a „Strategiei naţionale integrate de formare şi dezvoltare a competenţelor parentale” susţinută de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tine­retului şi Sportului.

Cercetările de specialitate atrag atenţia permanent asupra nevoii de susţinere a eforturilor educative ale părinţilor, modului de relaţionare în cadrul familiei, climatului afectiv şi intervenţiei socio-culturale.

În România se derulează programe centrate pe con­silierea şi educaţia parentală efectuate prin informarea părinţilor şi antrenarea lor prin tehnici participative, dar fără a pune accent pe evaluarea riguroasă a programului.

Drept urmare, ne propunem determinarea bazei ştiinţifice pentru proiectarea, implementarea, evaluarea şi validarea unui program de dezvoltare a competenţei parentale prin intermediul trainingului. Am utilizat acest procedeu formativ, specific educaţiei adulţilor, dar folosit mai degrabă în dezvoltarea abilităţilor profesionale şi i-am extins aria de acţiune în dome­niul consilierii familiale, pentru a realiza o evaluare algoritmică a rezultatelor dezvoltării competenţei parentale, corelate cu creşterea adaptării sociale şi şcolare a copilului.

În cadrul cercetării noastre, abordarea nu va exclude perspec­tiva tradiţională, a genezei spontane a competenţei paren­tale ca efect al experienţei şi evoluţiei psihosociale; se va urmări o completare, o maximizare a efectelor acestei dezvoltări spontane prin recurgerea la programul de training.

Programul este validat conform modelului lui D.L. Kirkpatrick (2006), ce presupune analiza reacţiei participanţilor, a învăţării, a comportamentului – ca transfer a celor învăţate în conduită concretă şi a rezultatelor – a efectului schimbării comportamentului parental asupra adaptării copilului.

Cercetarea noastră oferă un program de training valid în sprijinul „Strategiei naţionale” a M.E.C.T.S. (menţionată ante­rior şi a cărei existenţă dovedeşte nevoia stringentă de inter­venţie pe acest palier).

Cartea a inclus, dincolo de problematica ştiinţifică, şi rezultatele experienţei profesionale de psiholog – consilier şcolar, ca urmare oferind cititorilor:

a) o analiză succintă a teoriilor;

b) metode de diagnoză a relaţiilor părinţi-copii („Chestionarul de investigare a competenţei parentale” şi „Grilele de observare şi evaluare” ale dinamicii acesteia şi ale comportamentului copilului la şcoală);

c) o introducere în demersul de concepere, implementare şi evaluare a unui training adresat adulţilor, dar şi un model de validare a acestuia – etape aplicate pentru dezvoltarea competenţei parentale.

De aceea, cartea se adresează atât specialiştilor din domeniul consilierii şcolare şi/sau familiale, educaţiei adulţilor şi trainingului, cât şi studenţilor la facultăţi, cursuri de masterat şi alte forme de învăţământ cu profilele mai sus menţionate.

Designul cercetării descris în această carte este o continuare a unei macro-cercetări a cărei bază a fost structurată în primul volum intitulat „Competenţa parentală. Modele de concep­tualizare şi diagnoză (Parental Competence Questionnaire)” (329 pag.), apărut la Editura Universitară în anul 2012. În cadrul acestuia, prin sintetizarea concepţiilor ştiinţifice, au fost puse la dispoziţia specialiştilor în domeniul consilierii şcolare/familiale metode de evaluare a relaţiei părinţi-copii, a căror analiză din perspectiva calităţilor psihometrice a dovedit caracterul valid al acestora şi etalonarea pe populaţia românească.
 

Conţinutul ambelor volume a fost elaborat prin preluarea şi reorganizarea textului tezei noastre de doctorat „Studiul compe­tenţei parentale: o abordare structural-dinamică în scopul proiectării unui program de formare-dezvoltare”, care a fost apreciată în anul 2011 de Comisia Institutului de Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române cu distincţia MAGNA CUM LAUDE.

Simona Maria Glăveanu

Despre autor

Simona Glăveanu

Simona Maria Glăveanu este lector universitar la Catedra de Psihologie a Universităţii Ecologice Bucureşti. Activitatea sa didactică include: consilierea psihologică în şcoală, dinamica grupurilor etc. A participat la numeroase conferinţe ştiinţifice, a publicat peste 30 de studii, cercetări în volume şi reviste de specialitate naţionale şi internaţionale.

Dintre acestea amintim selectiv:

Scientia Socialis, Lithuania - Validating a training program for parental competence in ,,Problems of Psychology in the 21st Century”, vol. 2, (2012).

La Editura Academiei Române, Bucureşti a publicat: Rezistenţa la stres-resursă a competenţei parentale în Revista de psihologie, vol. 58 nr.1, (2012); Modele parentale relevate în tablouri familiare - abordare nomotetică în ,,Revista de psihologie”, vol. 57 nr.1 (2011); Particularităţi etno-culturale în educaţia adulţilor în ,,Cercetări filosofico-psihologice”, nr.2, (2010).

La Editura Universitară, Bucureşti a mai publicat:
- Familia şi evoluţia psihocomportamentală a copiilor în ,,Psihologia sănătăţii”, Avram, E. (coord.) (2010);
- Diagnoza comunicării verbale ca vector al stabilităţii/instabilităţii conjugale informale în ,,Cercetarea modernă în psihologie. Individ, grup, organizaţie: studii aplicative”, Milcu, M. (coord.) (2010);
- Un model multifactorial al competenţei parentale în: ,,Cercetarea psihologică modernă: Direcţii şi perspective, Cercetare cantitativă vs. cercetare calitativă”, Milcu, M; Griebel, W.; Sassu, R. (coord.) (2009);
- Managementul serviciilor de consiliere psihologică în educaţie în ,,Psihologia în organizaţiile moderne”, Avram, E. (coord.) (2008).

La alte edituri, a publicat:
- Modelul familial - factor mediator în delincvenţa comportamentală în ”Direcţii şi perspective psihologice în abordarea unicităţii umane şi sintalităţii”, Editura MAI, Bucureşti (2010);
- Dezvoltarea abilităţilor sociale  bază în managementul carierei tinerilor în ‚‚Perspective pentru dezvoltarea carierei tinerilor în context european”, Ed. Sigma, Bucureşti (2009);
- Coordonate psihopedagogice în consilierea copiilor şi tinerilor cu tulburări de conduită în: ,,Neuroştiinţe şi psihologie clinică”, Avram, E., Tătăreanu, L. (coord.), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti (2009).