000 RON
Disponibilitate: stoc epuizat
Acest produs nu este pe stoc momentan.
Introducere/9
Capitolul 1. Societate - morala - educatie morala/11
1. Educatie morala si integrare sociala/ 11
2. Scurta perspectiva istorica asupra educatiei morale /15
3. Valori si modele de conduita morala /18
4. Componentele moralei sociale/26
4.1. Idealul moral, valorile morale, normele si regulile morale/ 26
4.2. Esenta si scopul educatiei morale/29
5. Didactica educatiei morale/31
6. Relatia de interdependenta dintre educatia morala si celelalte laturi ale educatiei/35
Capitolul II. Obiectivele si procesualitatea educatiei morale/42
1. Personalitate si morala/42
2. Educatia caracterului si a vointei/44
3. Formarea constiintei morale si a conduitei morale/48
4. Conceptii asupra formarii conduitei si constiintei morale: Jean Piaget, Lawrence Kohlberg, Nancy Eisenberg/ 65
5. Particularitati ale dezvoltarii morale la vârsta prescolara si scolara mica/75
6. Autoeducatia morala/80
Capitolul III. Principiile educatiei morale/85
1. Conceptul de principiu al educatiei/85
2. Principiile educatiei morale /86
2.1. Caracterul multidimensional al educatiei morale /87
2.2. Caracterul activ al educatiei morale /88
2.3. Grupul - cadrul psihosocial al educatiei morale /89
2.4. Sprijinirea pe elementele pozitive ale personalitatii copilului în vederea prevenirii si corectarii celor negative/90
2.5. Imbinarea exigentei cu respectul fata de copii /91
2.6. Respectarea particularitatilor de varsta si individuale /92
2.7. Unitatea, continuitatea si consecventa în educatia morala/93
Capitolul IV. Continuturile educatiei morale /94
1. Educatia în spiritul valorilor socio - umaniste /94
2. Educatia relatiilor interumane /97
3. Educatia în spiritul valorilor patriotice /102
4. Educatia conduitei cooperante si coparticipative /105
5. Educatia valorilor conduitei disciplinate; autodisciplina în spatiul valorilor morale /108
6. Educatia pentru învatare si atitudine proactiva/112
7. Civismul - componenta fundamental - activa a personalitatii morale /115
Capitolul V. Metodologia educatiei morale/123
1. Activitatile formativ - morale; specificitate metodologica/ 123
2. Strategii, metode, tehnici si mecanisme în educatia morala /127
3. Imitatia - mecanism implicat in formarea morala a copilului/ 141
4. Cunoasterea si evaluarea profilului moral al copiilor si elevilor /145
Capitolul VI. Scoala si familia – principalele instante de socializare si formare morala a copilului/152
1. Clasa de elevi – spatiu formativ al educatiei morale /152
2. Cadrul didactic - model si comodelator al personalitatii elevilor /155
2.1. Valoarea de model a personalitatii profesorului /155
2.2. Profesorul - comodelator al personalitatii elevilor/161
3. Curriculumul preprimar si primar - perspectivaconstructiilor valorice ale personalitatii morale a copiilor si elevilor/165
3.1. Activitatile din gradinita si educatia morala a Copiilor/165
3.2. Valori, modele si experiente morale în curriculum pentru învatamântul primar/167
4.Rolul familiei in educatia morala a copiilor/171
5.Bibliografie/176
Morala reprezinta o dimensiune esentiala a fiintarii omului, a manifestarii sale in plan social. Privita sub aspectul actiunii in care se intruchipeaza relatiile omului cu sine, cu semenii şi cu societatea, morala ne apare ca o componenta indispensabila a educatiei. Morala sociala are un caracter obiectiv şi constituie baza ontologica a educatiei morale.
„Educatia insaşi” cum o numeşte Reboul, „gramatica a vietii”, „marele scop al existentei individuale şi sociale”, conştiinta colectiva apta „sa dezarmeze toate surprizele”, „sa aduca izbânda in armonia şi plenitudinea omului”, educatia morala presupune raportarea continutului sau la notiunea de morala, abordabila atât din punct de vedere psihosocial cât şi filozofic.
O scurta privire in dictionarul de filozofie ne arata ca morala marcheaza „o teorie a relatiilor omului cu lumea şi cu sine” (Dictionnnaire de la philosophie, 1995, 177), ceea ce evidentiaza rolul activ al conştiintei umane in dezvoltarea societatii, precum şi in formarea şi dezvoltarea personalitatii.
Psihologia sociala abordeaza morala ca una dintre formele de manifestare a conştiintei sociale, ca reflectare a existentei sociale la nivel teoretic şi practic. Comportamentul moral s-a impus ca unul dintre mecanismele care au adus cea mai semnificativa contributie la constituirea patrimoniului de valori ale unei comunitati.
Asocierea dintre morala şi civism este fireasca şi necesara. Aceasta relatie constituie una dintre formele de reglementare a convietuirii umane, forma ce nu reflecta pur şi simplu intâlnirea dintre indivizi şi societate, ci angajeaza manifestari comportamentale care, depaşind interesele particulare ce nu pot fi neglijate, promoveaza explicit interesele sociale. Rolul moralei se manifesta, aşadar, şi in faptul ca il determina pe individ la o comportare valoroasa din punct de vedere social.
Educatia morala (formala şi informala) reprezinta cea mai importanta modalitate de conservare şi transmitere a patrimoniului de valori care caracterizeaza o comunitate. Dimensiunea sa fundamentala este formarea cetateanului ca agent moral.
Comportamentul individului in societate este reglementat de valori şi norme, de traditii şi obiceiuri organizate intr-un sistem de generatiile anterioare, transmise şi promovate in practicile sociale şi in cele educationale. Participarea activa a individului la viata comunitatii careia ii apartine este conditionata de conştientizarea şi asumarea acestor repere, de nivelul dezvoltarii socio-culturale a personalitatii sale, ca rezultat al influentelor de natura educativa provenite din intreg mediul social in care traieşte şi al calitatii actiunilor explicite de educatie morala. Ansamblul acestor influente şi actiuni educative configureaza dimensiunile procesului de integrare sociala.
Comportamentul moral se formeaza prin valorificarea in actiuni educationale a valorilor egalitatii in drepturi, justitiei şi solidaritatii, ale respectului fata de celalalt, ale tolerantei etc. De asemenea, se fondeaza pe norme şi reguli stabilite in spiritul valorilor morale, caci, aşa cum arata teoriile psihologice şi sociologice, orice comportament corespunde unei valori, unei norme, unei reguli.
Rolul jucat de un individ in societate poate fi analizat şi inteles plecând de la o norma comuna prescriptiva, de la norma de rol pe care a interiorizat-o, asupra careia reflecteaza inainte de a o transpune in viata cotidiana. Oamenii se raporteaza tot timpul la exigenta normelor şi regulilor de orice fel, dar a le urma nu inseamna a te supune neconditionat acestora, ci, a-ti regla comportamentul prin raportare activa, reflexiv - critica la ele.
Comportamentul moral nu este un dat, el se dobândeşte prin educatie, ca efort permanent de informare şi interpretare, de formare a judecatii şi a spiritului critic, de conştientizare şi de participare. Putem spune ca omul nu se naşte fiinta morala, ci, devine, iar ceea ce devine depinde esential de educatia pe care o primeşte.
Educatia moral - civica nu poate fi rezumata la o simpla disciplina şcolara şi academica, pentru ca nu este doar o chestiune de educatie formala, ci, ar trebui sa fie efectul total şi global a tot ceea ce noi invatam in familie, in şcoala şi in afara acestora.
Educatia morala este, deci, o necesitate sociala pe care toti factorii educationali trebuie sa o conştientizeze şi sa şi-o asume in mod activ, deoarece conştiinta şi conduita morala reprezinta conditii fundamentale ale echilibrului, securitatii şi binelui social.
Maria Savu Cristescu
Economie generala
Management
Revista Forumul Judecatorilor
Economie generala
Limba si literatura romana
Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine
Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu a fost un poet si fabulist român. A debutat cu poezii publica ... citeşte mai mult →
Excelenta Sa, Monseñor Javier-Francisco Lozano, Nunțiu Apostolic la București, Decanul Corpului Diplomatic Decan al Corpului Diplomatic, Arhiepiscop Francisco Javier Lozano este al patrul ... citeşte mai mult →