Rromii (Ţiganii) din România. Abordare istorico-geografică

Lucrarea Rromii (ţiganii) din România – abordare istorico‑ geografică se constituie într‑o temă deosebită în peisajul istoriografiei şi a geografiei umane româneşti, fapt datorat în principal pluridisciplinarităţii sale, pe lângă cele două discipline amintite mai sus, au contribuit la realizarea ei şi alte ştiinţe auxiliare geografiei şi istoriei sau de sine stătătoare: demografia, statistica, sociologia, antropologia sau geopolitica.

Cartea aceasta apare sub auspiciile „Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană” al Univer­sităţii din Bucureşti, autorii fiind fondatorii săi (Silviu Costachie – director, Daniel Dieaconu – conducătorul colectivului de cercetare „Integrare Europeană”).

Acest studiu se doreşte a fi o parte (un prim volum) al unei lucrări mai largi. Se sfârşeşte temporal odată cu dezrobirea. Cel de‑al doilea volum va completa această carte, prezentând evoluţia acestei etnii pe pământ românesc până în perioada actuală.

Termenul „ţigan” este considerat de organizaţiile sociale sau culturale de astăzi ale populaţiei ca fiind peiorativ. Se consideră că a avut o conotaţie socială, desemnând robia şi că are un caracter jignitor astăzi. Se preferă termenii „rrom” sau „rom”, care au apărut în spaţiul românesc odată cu naşterea organi­zaţiilor (ţigăneşti sau rrome) constituite pe baze etnice.

Pentru perioada care face obiectul acestui studiu, termenul utilizat în spaţiul românesc este acela de „ţigan”, aşa cum apare în multele documente pe care le‑am folosit sau citat. De aceea şi noi vom folosi termenul „ţigan”, fără a ne gândi să jignim pe cineva. În volumul al doilea, pentru epocile în care în spaţiul românesc a apărut termenul „rrom”, îl vom folosi pe acesta.

Ne‑am dorit să surprindem cât mai multe dintre caracteristicile care au definit evoluţia ţiganilor (rromilor) pe pământ românesc de la primele prezenţe şi până la dezrobire. În ultima perioadă s‑a scris despre ţigani (rromi), iar acum sunt „la modă”. Dar în continuare se ştie destul de puţin despre această etnie, mai ales despre istoria lor veche. Multe dintre aspecte nu sunt înţelese, s‑au creat stereotipii negative, prejudecăţi care au trecut peste veacuri. Se doreşte integrarea lor, dar nu se înţelege faptul că mai întâi este necesară cunoaşterea istoriei, a tradiţiilor, a cutumelor ancestrale, a modului de viaţă specific acestei etnii care s‑a individualizat pregnant în rândul celorlalte populaţii care au trăit în spaţiul românesc.

Motivaţia demersului nostru a fost acela de a cunoaşte (şi fără îndoială tema a fost una care a incitat la cercetare, la descoperire) şi de a oferi spre cunoaştere. Istoria şi geografia umană s‑au alăturat cu speranţa de a contribui la închegarea unei imagini cât mai complexe, cât mai complete şi, mai mult decât atât, cât mai corecte, mai obiective. Din punct de vedere al autorilor, patimile lipsesc, motivele realizării acestui studiu fiind doar de natură ştiinţifică. Bibliografia utilizată a fost una foarte vastă, care a acoperit un spectru informaţional larg: arhive, colecţii de documente, lucrări generale referitoare la istoria medievală şi modernă a României, lucrări de specialitate referitoare la ţigani realizate de autori români sau străini, beletristică, română sau străină şi, de asemenea, am avut în atenţie numeroase cărţi de epocă, din cea de‑a doua jumătate a secolului al XIX‑lea şi din primele decenii ale secolului al XX‑lea până la instaurarea regimului comunist. Mulţumim Bibliotecii Municipale „G.T. Kirileanu”, doamnei Cristina Catană, pentru sprijinul oferit, pentru volumele de carte veche din „Fondul G.T. Kirileanu” pe care ni le‑a pus la dispoziţie pentru cercetare şi Direcţiei Judeţeane a Arhiveler Naţionale Neamţ, domnului Nicolae Dumitraşcu, Bibliotecii Orăşeneşti din Bicaz, dlui Asavei, doamnelor Călinescu şi. De asemenea, mulţumim Bibliotecii Universitare din Cluj‑Napoca, domnului director prof.univ.dr. Doru Radosav şi cercetătoarei Anca Ifrim, pentru volumele de carte veche şi stampele din Fondul „George Sion”. Mulţumim d‑lor Alexandru Ungureanu şi Codrin Bortişcă pentru munca de cercetare care au făcut‑o la D.A.N.I.C. Bucureşti pentru noi, explorând şi fotocopiind mii de file, mai ales referitoare la perioada interbelică (mult mai folositoare vor fi pentru cel de‑al doilea volum) şi doamnei profesoare Nicoleta Cantiuc din Lille, Franţa.

Ilustrarea cărţii s‑a făcut cu imagini de epocă şi cărţi poştale din colecţia Viorel Nicolau din Piatra‑Neamţ, unul dintre editorii noştri, din Fondul de Fotografii al D.J.A.N. Neamţ şi din arhiva revistei „Istorie şi civilizaţie” şi mulţumim pentru solicitudine domnului Cornel Ilie şi doamnei Georgeta Dimisianu, redactorii acestei reviste care au publicat mai multe dintre articolele noastre.