Piaţa muncii şi ocuparea în zona Dobrogei

Autor: Laura (Patache) Iacob
Editura: Editura Universitară

ISBN: 978-606-591-019-5
Anul publicării: 2010

Ediţia: I

Pagini: 210

19²⁷ RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.

Mai multe detalii Piaţa muncii şi ocuparea în zona Dobrogei

Lucrarea „Piaţa muncii şi ocuparea în zona Dobrogei” întregeşte bogata literatură consacrată factorului uman al activităţii economice. Deşi problematica abordată în lucrare reprezintă preocupări perene şi majore ale teoriei şi practicii economice, la nivel micro, mezzo şi macro, ea îşi păstrează vie importanţa şi actualitatea. Există mai întâi un mănunchi de chestiuni, aşa – zisele „dispute seculare” care au polarizat de-a lungul timpului dezbaterile de specialitate şi cărora nu li s-au găsit soluţii convingătoare şi larg acceptate. Una dintre acestea priveşte chiar „obiectul tranzacţiei” pe piaţa aflată în discuţie. Există opinii după care tranzacţia, respectiv contractul dintre agentul cererii şi al ofertei, îl reprezintă munca care urmează a fi depusă şi remunerată. Alte opinii susţin că tranzacţia vizează forţa de muncă, în sensul că ofertantul pune temporar la dispoziţia angajatorului capacităţile sale de muncă, inclusiv experienţa în domeniu, primind în schimb remuneraţie pe măsură. După aceste opinii contractul de muncă se constituie într-o speţă „sui-generis” a contractului de închiriere. În fine, în prezent, cunosc o mare rezonanţă opiniile după care obiectul contractului de muncă îl constituie furnizarea de către angajat a unui pachet de servicii pentru care primeşte un preţ negociat sub forma salariului şi altor plăţi concrete, pe perioada determinată pentru care angajatorul are nevoie de respectivele servicii. O analiză atentă a dezbaterilor din ţara noastră privind modificările Codului Muncii relevă şi viziunile diferite ale protagoniştilor privind obiectul tranzacţiei pe piaţa muncii.

Actualitatea şi relevanţa problematicii abordată în lucrarea de faţă decurge, în al doilea rând, din împrejurările noi care influenţează modul de funcţionare şi impun restructurări specifice ale pieţei muncii. În acest sens, cercetătorul pieţei muncii din România este chemat să evalueze conturul, tendinţele şi mecanismele formării şi funcţionării pieţei muncii sub incidenţa crizei ciclice, a aderării şi integrării în Uniunea Europeană pe fondul evoluţiei spre Noua Economie bazată pe creativitate şi cunoaştere, în contextul afirmării unei noi faze de globalizare economică. Din această perspectivă lucrarea se constituie într-un instrument util pentru studenţi şi alţi specialişti, dar mai ales ca bază de reflecţie pentru structurile decizionale, private şi publice la nivel local, zonal şi regional.

Lucrarea bazată pe o documentare relevantă din literatura de specialitate şi pe o bogată informaţie statistică, pentru perioada 1996-2008, prelucrată profesionist se constituie într-un produs de referinţă pentru economia judeţelor Constanţa şi Tulcea. În plus, dialogul fertil cu punctele de vedere din literatură şi opiniile autoarei, cele mai multe incitante, îndeamnă pe cititor la reflecţie şi acţiune. Plaja acestora este bogată, iar cititorul interesat le va remarca cu siguranţă. Unele au un caracter general, de importanţă teoretico-metodologică; altele au un caracter mai particular, cu rezonanţă specifică la zona Dobrogei. Din prima categorie ţin să amintesc cel puţin două care ţin de teoria economică generală. Astfel, autoarea consideră că, în prezent, studierea pieţei muncii din ipostaza de piaţă derivată este insuficientă. Ea îndeplineşte mai multe funcţii generate de tripla ipostază în care se regăseşte în economiile avansate: rezonant şi receptor-evaluator al situaţiilor de pe celelalte pieţe şi de emitent anticipativ de semnale pentru acestea. Ea devine astfel o piaţă activă aflată în relaţii de feed-back cu sistemul pieţelor din care face parte, dar care funcţionează în mod particular în raport cu acestea, cel puţin din perspectiva gradului înalt de reglementare la care este supusă şi al intereselor complexe pe care le concentrează agentul ofertei. Este de remarcat şi faptul că în ţările avansate, care au atins un anumit nivel al productivităţii muncii, asigurarea locului de muncă este factorul determinant pentru asigurarea şi creşterea bunăstării. Asigurarea locurilor de muncă şi ocuparea devin pentru structurile organizaţionale şi orice guvernare din aceste ţări o prioritate economico-socială pentru menţinerea bunăstării, diminuând importanţa controversatei probleme a protecţiei sociale şi redistribuirii veniturilor pentru categoriile defavorizate, dar apte de muncă. Implicit pentru România, dar mai ales pentru judeţul Tulcea, redistribuirea de venituri şi protecţia socială pentru categorii importante ale populaţiei apte de muncă, inclusiv ocupate, rămân actuale până la atingerea unui nivel de productivitate comparabil cu cel din UE-15. De mare actualitate şi importanţă teoretică şi practică au, de asemenea, opiniile autoarei privind: fragmentarea exagerată a pieţei muncii, factorii noi care conferă fragilitate, instabilitate şi caracter conflictual pieţei muncii, tendinţele economice, dar şi, în plan familial, migraţia internaţională a forţei de muncă. Cea mai mare parte a analizei din lucrare este cantonată pe analiza dinamică a volumului şi structurii resurselor de muncă din zona Dobrogei, pe ocupare şi profilul său specific în cele două judeţe.

Informaţia din sistemul statistic naţional este prelucrată, structurată şi restructurată cu abilitate şi competenţă, reuşindu-se calcule şi evaluări relevante pentru a cunoaşte costurile sociale ale şomajului, gradul de dependenţă economică, corelaţiile dinamice dintre productivitate şi salariul real, dimensiunile ridicate şi în creştere ale risipei resurselor de muncă din zonă şi din fiecare din cele două judeţe. Pe baza analizei efectuate în lucrare, atenţia cercetării ştiinţifice, a structurilor patronale dar şi administrativ-teritoriale este focalizată spre câteva aspecte relevante dintre care menţionez:

- reducerea, cu peste 30% a populaţiei potenţial active şi rata în creştere a abandonului şcolar;

- ponderea ridicată a autoconsumului care devine cauză şi expresie a productivităţii reduse, sub-ocupării, nivelului scăzut al veniturilor şi al consumului mai ales în judeţul Tulcea;

- deşi pe baza datelor statistice se induce constatarea că profilul ocupaţional al zonei este terţiar, în fapt, mai ales în Tulcea, caracteristică este pseudo-terţializarea; preponderenţa ocupării în servicii, decurge nu atât din nivelul ridicat al veniturilor şi al dezvoltării economice, ori din structura cheltuielilor de consum, cât mai ales datorită tradiţiilor, productivităţii reduse, lipsei sau insuficienţei oportunităţilor locale, fiind în ultimă instanţă o ocupaţie precară, ca alternativă la şomaj;

- piaţa muncii şi ocuparea în zona Dobrogea au un grad ridicat de fragilitate. Dintre împrejurările care impun această situaţie, determinante, în ultimă instanţă, sunt avantajele competitive (A.C.) fragile (de gradul I şi de gradul II – v. M. Porter) pe care se întemeiază specializarea majorităţii firmelor din zonă, atât cu capital românesc, cât şi străin. Acest tip de A.C. induc niveluri reduse ale valorii adăugate, productivităţii şi veniturilor. Aşa se explică situaţia că sporirea PIB real/locuitor înregistrată în ultimii ani s-a datorat în cea mai mare parte reducerii absolute a populaţiei;

- o semnificaţie specială are concluzia că, pe ansamblu, sectorului terţiar din cele două judeţe, dinamica salariului real a fost, de regulă, superioară dinamicii productivităţii muncii, ceea ce poate permite concluzia că pseudo-terţializarea se constituie în factor structural al inflaţiei;

- perspectivele de progres economic şi uman ale zonei sunt posibile doar în măsura în care se produce o ruptură în profilul specializării şi în cel ocupaţional, mai ales în judeţul Tulcea. Implicarea în acest proces a Fondurilor regionale ale Uniunii Europene este decisivă, doar în măsura în care structurile locale şi regionale se implică şi influenţează mecanismul restructurării.

Acestea sunt motive pentru care lucrarea de faţă, având baza în teza de doctorat susţinută de către autoare la Academia de Studii Economice, se constituie într-un punct de pornire pentru alte studii de economie teritorială şi o recomand să devină accesibilă publicului interesat de problematica economică a zonei Dobrogea.

Prof. univ.dr. Ilie Gavrilă

Octombrie 2010