Economia României. Politici economice în contextul integrării interstatale

Autor: Ion Lucian Catrina
Editura: Editura Universitară

ISBN: 978-606-591-549-7

Doi: 10.5682/9786065915497
Anul publicării: 2012

Ediţia: I

Pagini: 216

24⁰⁸ RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.

Cuprinsul cărţii Economia României. Politici economice în contextul integrării interstatale

CUVÂNT ÎNAINTE / 7

1. INTERVENŢIONISMUL STATAL ÎN ECONOMIE / 10
1.1. Bazele teoretice ale intervenţionismulu / 10
1.2. Eşecul pieţei şi intervenţia publică / 13
1.3. Politicile economice şi mecanismele intervenţiei / 20

2. MODELUL EUROPEAN DE INTEGRARE / 36
2.1. Coordonate ale dezvoltării economice integrate / 36
2.2. Integrarea economică europeană / 47
2.3. Managementul reformelor şi restructurările economice din România / 73

3.    POLITICILE ECONOMICE INTEGRATE ŞI INVESTIŢIILE INOVATIVE / 95
3.1. Investiţiile economice şi specificitatea lor în condiţii de integrare / 95
3.2. Investiţiile în tehnologii inovative / 103
3.3. Fluxurile evoluţiei economiei spre o nouă formulă de existenţă / 108

4. CONVERGENŢA ECONOMICĂ EUROPEANĂ / 119
4.1. Exigenţele convergenţei nominale / 121
4.2. Dificultăţile realizării convergenţei reale / 130
4.3. Consolidarea finanţelor publice, un proces de durată / 134

5.    POLITICILE FISCAL-BUGETARE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE / 146
5.1. Introducere în paradigma bugetelor echilibrate / 146
5.2. Emergenţa Pactului Fiscal / 150
5.3. Pactul Fiscal şi datoria publică a României /  157

6.    INTRODUCERE ÎN ANALIZA RISCULUI SUVERAN /   163
6.1. Riscul de ţară /   163
6.2. Factori care favorizează apariţia riscului suveran /   165
6.3. Determinanţi noneconomici ai riscului suveran /   167

7.    CONCURENŢA ŞI COMPETITIVITATEA LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE /   176
7.1. Dereglementarea şi concurenţa  /  176
7.2. Declinul competitivităţii europene /  180
7.3. Concurenţa şi competitivitatea în economia mondială /  188
7.4. De la obiectivul creşterii economice la cel al dezvoltării sustenabile /   199

BIBLIOGRAFIE /  210

Cuvânt înainte Economia României. Politici economice în contextul integrării interstatale

În elaborarea acestei lucrări, preocuparea mea ştiinţifică a fost compusă din două segmente distincte, dar interdependente între ele: pe de o parte, un prim element l-a constituit analiza procesului de integrare europeană, în contextul ultimului val de lărgire şi al provocărilor crizei economice contemporane; pe de altă parte, am dorit să evaluez critic procesul de integrare al economiei româneşti în economia Uniunii Europeane, cu scopul de a evidenţia modul în care România a fructificat sau nu avantajele apartenenţei europene.

Efortul meu s-a dorit o analiză care să ia în considerare şi trendul ştiinţific contemporan, şi anume o pătrundere interdisciplinară a fenomenelor macroeconomice studiate. Acest lucru a fost determinat şi de faptul că izolarea unui eveniment economic, politic, social sau religios şi abordarea acestuia doar din perspectiva unui anumit unghi critic, îşi dovedeşte mai devreme sau mai târziu limitele practice şi ştiinţifice. Astfel, nu întâmplător cartea demarează cu o scurtă introspecţie în rolul, funcţiile şi limitele implicării statului în economie. Acest lucru a fost chestionat de mine atât înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, cât şi după acest moment şi devine cu atât mai important astăzi, când statele europene sunt chemate la flexibilitate politică şi delegarea sporită a atribuţiilor exclusive, de la nivel naţional, la nivel supranaţional.

Mai departe, sunt analizate atât mecanismele integrării europene, cât şi politicile economice critice, la care inacţiunea liderilor europeni a condus deja la ritmuri de creştere economică descrescânde şi la pierderi relative de bunăstare pentru cetăţenii europeni. Obiectivele ratate în ultimul deceniu pot fi rezumate la: transformarea economiei europene într-o economie bazată pe inovare şi cunoaştere, adaptarea acesteia la exigenţele erei hi-tech, adoptarea unui model de creştere neinflaţionist, înlăturarea decalajelor de dezvoltare economică şi socială, consolidarea finanţelor publice, o flexibilitate mai mare a pieţei europene a muncii, sustenabilitatea sectorului bancar şi recâştigarea competitivităţii pe pieţele externe.

Faptul că în cadrul lucrării o ponderea mai consistentă este alocată politicilor fiscal-bugetare, temerii apariţiei riscului suveran şi consolidării finanţelor publice din spaţiul Uniunii a fost determinat de faptul că deficitele bugetare structurale mari şi continua degradare a stocului datoriilor publice s-au detaşat ca principalele provocări ale crizei economice europene. Mai mult, pe zi ce trece, se coagulează tot mai mulţi partizani ai viziunii federaliste asupra politicii fiscale comune, componentele sale principale fiind: un buget comun mai consistent decât cel prezent, alimentat prin transferuri superioare şi utilizat pentru redistribuire în scopul coeziunii reale, o politică a taxării unificate şi o autoritate fiscală comună eficientă, flexibilă, capabilă să implementeze rapid măsuri de stimulare şi macrostabilizare a economiei europene.

Aşa cum răzbate încă din titlu, economia României a fost cu certitudine pivotul central al al interesului meu ştiinţific. Managementul restructurărilor din economia românescă în cele două decenii de tranziţie, adaptarea mediului de afaceri românesc la asprele condiţii concurenţiale europene, redefinirea implicării statului în economia naţională au reprezentat aspectele la care cred că am găsit şi răspunsurile adecvate. Dincolo de acestea, mi-am propus să urmăresc într-o notă critică gradul în care România a reuşit să se integreze în economia europeană, să valorifice avantajele unei pieţe imense şi mai ales să profite de sprijinul logistic şi financiar nerambursabil provenit din partea Comisiei Europene. Nu am putut să nu privesc într-o nuanţă critică subutilizarea unor avantaje competitive majore pe care le are România: subutilizarea şi utilizarea ineficientă a resurselor agricole, a resurselor subsolului, subutilizarea resurselor energetice sau pierderea constantă a resurselor umane foarte bine calificate.

Îmi doresc ca acest material să se dovedească util şi interesant nu numai studenţilor doritori de cunoaştere şi perfecţionare în domeniul vast al politicilor macroeconomice, ci şi celor care, afectaţi sau nu de efectele crizei economice, şi-au pus întrebări sau mai au încă dileme la care încă nu au găsit răspunsul satisfăcător.

Nu numai în virtutea unei datorii morale, ci şi ca un sentiment sincer faţă de oamenii pe care i-am cunoscut şi care mi-a marcat fundamental parcursul, vreau să mulţumesc profesorilor mei. Sunt cei care au jucat un rol esenţial în cariera mea didactică şi ştiinţifică, şi doresc să le mulţumesc în ordine cronologică sau, altfel spus, în ordinea în care şi-au pus amprenta asupra viitorului meu: prof. univ. dr. Emil Moroianu, prof. univ. dr. Georgeta Ghebrea, prof. univ. dr. Dumiru Ciucur, prof. univ. dr. Donatela Bolech, prof. univ. dr. Philippe Claret, prof. univ. dr. Mircea Coşea, prof. univ. dr. Gabriela Victoria Anghelache, prof. univ. dr. Nicolae Dardac, prof. univ. dr. Alberto Majocchi.

Mulţumesc, de asemenea, colegilor mei de catedră, prof. univ. dr. Cecilia Tohăneanu, prof. univ. dr. Alexandru Florian, prof. univ. dr. Alexandru Radu şi conf. univ. dr. Gheorghe Ciascai, care mi-au acordat mai multă încredere şi speranţă, decât poate am avut eu în mine însumi.

Autorul