5000 RON
Disponibilitate: în stoc
Prefata / 9
Multumiri / 11
Lista principalelor abrevieri / 13
Introducere / 17
Capitolul I
Raportul dintre ordinea juridica nationala si ordinea juridica a Uniunii Europene / 23
Sectiunea 1
Ordinea juridica / 23
1.1. Notiune / 23
1.2. Ordinea juridica nationala si ordinea juridica internationala / 24
Sectiunea a 2‑a
Ordinea juridica a Uniunii Europene / 26
2.1. Notiune, izvoare, principii / 26
2.2. Prioritatea dreptului Uniunii Europene / 31
2.2.1. Aspecte doctrinare / 31
2.2.2. Prioritatea absoluta si neconditionata / 34
Sectiunea a 3‑a
Receptarea dreptului Uniunii Europene in ordinea juridica a statelor membre / 45
3.1. Monismul / 45
3.2. Dualismul / 59
3.3. Pluralismul / 78
3.4. Utilitatea optiunii pentru monism, dualism sau pluralism / 80
Capitolul II
Aplicarea normelor dreptului Uniunii Europene de catre tribunalele constitutionale din statele membre / 84
Sectiunea 1
Controlul de constitutionalitate in statele membre ale Uniunii Europene. Modele de jurisdictii / 84
Sectiunea a 2‑a
Utilizarea de catre tribunalele constitutionale a unor norme de drept al Uniunii Europene (tratate, regulamente, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) / 932.1.
Consideratii introductive / 93
2.2. Utilizarea unor norme de drept al Uniunii Europene cu ocazia realizarii controlului de constitutionalitate / 102
2.3. Utilizarea unor norme de drept al Uniunii Europene in exercitarea altor competente ale tribunalelor constitutionale / 122
Sectiunea a 3‑a
Controlul constitutional al normelor interne de transpunere a directivelor / 127
Sectiunea a 4‑a
Nevoia de conformitate a unei legi nationale atat cu Constitutia, cat si cu dreptul Uniunii Europene / 152
Sectiunea a 5‑a
Tendinte in ceea ce priveste utilizarea normelor dreptului Uniunii Europene de tribunalele constitutionale ale statelor membre / 159
Capitolul III
Dialogul dintre tribunalele constitutionale si Curtea de Justitie a Uniunii Europene / 161
Sectiunea 1
Consideratii introductive / 161
1.1. Dialogul judecttorilor / 161
1.2. Rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene in asigurarea prioritatii dreptului Uniunii Europene / 171
Sectiunea a 2‑a
Utilizarea jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene de catre tribunalele constitutionale / 178
2.1. Utilizarea jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu ocazia realizarii controlului de constitutionalitate / 178
2.2. Utilizarea jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene in exercitarea altor competente ale tribunalelor constitutionale / 192
2.3. Consecinte. Procesul de cross‑fertilization / 194
Sectiunea a 3‑a
Tribunalele constitutionale si procedura trimiterii preliminare la Curtea de Justitie a Uniunii Europene / 197
3.1. Trimiterea preliminara la Curtea de Justitie a Uniunii Europene / 197
3.1.1. Notiune / 197
3.1.2. Procedura trimiterii preliminare / 199
3.1.3. „Instantele” abilitate sa formuleze o trimitere preliminara / 207
3.1.4. Scopul trimiterii preliminare. Consecinte / 212
3.2. Refuzul unor tribunalele constitutionale de a incuviinta cereri de trimitere preliminara / 218
3.3. Tribunale constitutionale care au formulat trimiteri preliminare. Extrema ratio sau un instrument obisnuit de cooperare? / 229
3.4. Utilitatea procedurii trimiterii preliminare pentru tribunalele constitutionale. Riscuri si provocari / 262
Capitolul IV
Concluzii si propuneri / 269
Bibliografie / 283
Anexa I. Tabel cu trimiterile preliminare formulate de tribunalele constitutionale / 336
Anexa II. Tabel cu hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene citate de Curtea Constitutionala a Romaniei / 347
Abstract
The Dialogue between Constitutional Courts and the Court of Justice of the European Union / 380
Cartea scrisa de catre domnul judecator Dragos CALIN pune in valoare nevoia dialogului intre judecatori, mai ales in contextul procesului de consolidare a cooperarii statelor Uniunii Europene (UE) in domeniul justitiei. De altfel, intreaga lucrare are in centrul atentiei ,,dialogul” vazut ca parte a identitatii justitiei pentru ca, justitia nu se poate realiza in afara dialogului.
Dintre multiplele forme ale dialogului judecatorilor, autorul a ales sa trateze problema dialogului dintre tribunalele constitutionale si Curtea de Justitie a Uniunii Europene, un subiect dificil de abordat, prin prisma necesitatii cercetarii a mii de hotarari ale tribunalelor constitutionale ale statelor membre ale UE, respectiv ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene.
Desi tribunalele constitutionale au ca principala atributie verificarea conformitatii dreptului national cu textul legii fundamentale din fiecare stat membru al UE, ele nu au ramas in afara dreptului Uniunii, normele europene, obligatorii pentru toate jurisdictiile nationale, fiind utilizate, cu precadere de catre tribunalele constitutionale, cu ocazia realizarii controlului de constitutionalitate, dar si in exercitarea altor competente ale lor.
Urmare a unei atente si minutioase analize, autorul ajunge la concluzia ca, in ciuda unui evident proces de «cross-fertilization» jurisprudential si conceptual, tribunalele constitutionale nu mai interpreteaza izolat dreptul constitutional national, realizand comparatii cu normele din alte sisteme si luand in considerare jurisprudenta altor instante similare. De asemenea, in ciuda unei cooperari pe multiple planuri (multilevel cooperation), tribunalele constitutionale isi pastreaza prerogativele constitutionale de aparare a valorilor constitutionalismului, a statului si statalitatii in sine, a suveranitatii, identitatii nationale si suprematiei Constitutiei nationale, iar dialogul acestora cu Curtea de Justitie a Uniunii Europene ramane mai degraba unul indirect si fortat, cu destule reactii nepotrivite din ambele directii, lucru observat mai ales in privinta trimiterilor preliminare formulate de catre tribunalele constitutionale.
Daca dialogul judecatorilor de la tribunalele constitutionale cu cei ai Curtii de Justitie a Uniunii Europene conduce catre un proces de raspandire si asimilare a unor valori constitutionale democratice comune in intreg spatiul UE, refuzul dialogului poate determina interpretari diferite si uneori contrarii ale normelor juridice europene, iar acest lucru nu profita niciunei parti.
Asupra acestui efect al necooperarii, autorul trage un semnal de alarma afirmand ca lipsa dialogului dintre judecatori risca sa schimbe fragilul compromis dintre statele membre ale UE in privinta realizarii unei justitii europene unitare si coerente.
Toate aceste directii enuntate in lucrare reprezinta provocari complexe, atat din punct de vedere teoretic cat si practic pentru oricare cititor, iar importanta domeniului tratat si interesul general pentru o astfel de tema, constituie motivatii suficiente pentru a considera cartea domnului judecator Dragos CALIN una de referinta pentru toti cei care doresc sa inteleaga si sa aprofundeze justitia realizata la nivelul UE.
Prof. univ. dr. Stefan DEACONU
Dragos Calin
Judecator la Curtea de Apel Bucuresti, formator al Institutului National al Magistraturii pentru formarea profesionala continua dreptul Uniunii Europene, cooperare judiciara internationala in materie civila si comerciala, dreptul muncii si dreptul asigurarilor sociale; cercetator stiintific asociat al Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane – Centrul de Studii de Drept European, director al Revistei Forumul Judecatorilor, membru in colegiul stiintific al revistei Jurisclasor CEDO, coeditor al Revistei iaduer.ro – Afaceri juridice europene, membru fondator si copresedinte al Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania (2007-prezent), membru al Consiliului de Administratie GEMME Europe (mai 2010-prezent), vicepresedinte al GEMME Europe – Groupement Européen des Magistrats pour la Médiation (mai 2010-mai 2012), membru fondator al CIMJ (Conférence Internationale de Médiation pour la Justice), octombrie 2009, Paris
Informatica
Limbi si literaturi straine
Psihologie
Geografie
Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine
Nicolae Iorga Nicolae Iorga a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →
CAMELIA TOADER Camelia Toader s‑a nascut in 1963; este licentiata in drept (1986), doctor in ... citeşte mai mult →