Provocari ale familiei contemporane. Perspective psiho-socio-medicale

Cuprinsul cărţii Provocari ale familiei contemporane. Perspective psiho-socio-medicale

Cuvant inainte /7

1. Provocari ale familiilor copiilor cu dizabilitati senzoriale. Aspecte antropo-medicale, Adina Baciu / 12

2. Intre iubire si zestre: dorinta de a avea o familie, in satul traditional romanesc, Camelia Burghele /31

3. Impactul experientelor familiale din copilarie asupra relatiilor romantice si singuratatii la adolescentii din Romania,Cristina Faludi, Csaba László Dégi /49

4. Reabilitarea medicala si profesionala a persoanelor cu afectiuni din mediul ocupational     in cadrul familiei, Alina Ferdohleb / 66

5. Corelatia dintre perceptia greutatii corporale si obiceiurile alimentare la un lot de adolescenti din Iasi, Raluca Mihaela Hodorca, Adriana Albu/83

6. Rolul dinamicii intrafamiliale in dezvoltarea psiho-afectiva a copilului, Rodica Matei /  95

7. Perspective cultural-istorice asupra modului de functionare a familiei, Bianca Bogdana Peltea (Archip)/ 108

8. Alterarea modelului familial traditional. Consecinte psihopatologice, Mihail Cristian Pirlog, Cristina Cotocel, Razvan Turcu, Anca Chirita / 132  

9. Ereditatea psihica si traumele mostenite din arborele genealogic. Iertarea in psihoterapiile transgenerationale, Gabriela Popescu, Bianca Bogdana Peltea (Archip) /142

10. Metamorfoze ale functiilor familiei, Monica Iuliana Popescu, Nicu Ionel Sava /  165

11. Educatia copiilor si controlul copiilor de catre parinti: atitudini, comportamente, Cornelia Rada, Beatrice Manu/ 176

12. Alimentatia, nutritia si familia – o triada sanogenetica esentiala, Corina-Aurelia Zugravu  /193

Cuvânt înainte Provocari ale familiei contemporane. Perspective psiho-socio-medicale

La sfarsitul deceniului sapte al secolului XX, mutatia valorica provocata de revolutia individualista a determinat reinventarea valorilor si normelor sociale in spiritul „eticii nedureroase a noilor timpuri democratice” (cum formuleaza Gilles Lipovetsky). In mod implicit, familia, ca institutie elementara de morala traditionala, a cunoscut, la randul sau, un proces de reconstruire, initiat prin liberalizarea vietii familiale, simplificarea procedurilor de divort, legalizarea majoratului la 18 ani si a avortului. Procesul este inca in desfasurare, familia definind astazi forme de menaj alternative, structuri inedite de rol, acceptand disparitia aproape totala a ierarhiei, a autoritatii asociate ierarhiei si a datoriei derivata din morala familiala. Se poate spune ca familia este abordata astazi mai curand ca un proces decat ca o institutie, ca fluiditate decat ca structura.

In asemenea context, lamuririle asupra fenomenelor asociate acestei redefiniri sunt neaparat necesare. De aici si interesul mare, deopotriva public si stiintific, asupra tematicii familiei. Intr-o relativa abundenta a articolelor, cartilor si manifestarilor stiintifice concentrate pe aceasta problematica si in prezenta unui public preocupat in mod cert de problemele concrete ale vietii de familie, volumul de fata isi face loc prin cateva atuuri incontestabile.  

In primul rand, trateaza, in mod realist, modalitatea de manifestare functionala/disfunctionala a familiei si nu problemele structurale ale acesteia, a caror fluiditate face aproape inconsistenta orice incercare de studiu sistematic.

Aplecarea cu realism asupra functionarii familiei, ca organism ce are inca o autonomie relativa fata de mediul social global, garanteaza validitatea demersului stiintific.

In al doilea rand, fiind un volum colectiv, aduna la un loc doisprezece studii si nouasprezece autori. Numarul mare de contributii este premisa unui proiect de sinteza a temelor de cercetare actuala asupra familiei si, totodata, recomanda cartea drept o meritorie expertiza, elaborata dintr-o pluralitate de puncte de vedere, asupra unor aspecte ale vietii de familie.  In al treilea rand, nu este o carte subordonata unui singur domeniu stiintific ori, cu atat mai putin, unei singure paradigme. Multidisciplinaritatea este garantata de abordarile medicale, antropologice, psihologice, sociologice, etnografice sau filosofice. Temele studiate sunt inscrise fie paradigmei evolutiei institutiilor sociale, subliniind superioritatea formelor actuale de organizare a familiei, fie viziunii degenerative, care accentueaza anomizarea structurilor familiale actuale odata cu indepartarea lor de formele traditionale, fie, in sfarsit, unei abordari care nu valorizeaza diferit traditia si modernitatea, integrandu-le unui orizont inteligibil in primul rand prin ordonarea diversitatii cazuistice.

In al patrulea, dar nu in ultimul rand, cartea de fata reuneste cercetari proprii ale autorilor, contributii originale cu valoarea stiintifica incontestabila. Materialele selectate de coordonatoarele volumului – Cornelia Rada si Corina Bistriceanu Pantelimon – sunt bine structurate din punctul de vedere al informatiilor, adunate fie prin proiecte de cercetare ale autorilor, fie prin prelucrarea inovatoare a bazelor de date deja existente si a bibliografiei de specialitate, atat clasica, cat si de ultima actualitate.

 Temele dezbatute in volum sunt formulate pe baza abordarii critice a functiilor familiei contemporane. Complexitatea acestei institutii este sustinuta de numeroasele ei functii, caci ea nu are numai un rol in sexualitate si reproducere (mentinerea speciei), dar si in atingerea unei bune calitati a vietii membrilor ei prin functiile de socializare, economicogospodaresti, educativ-culturale, igienico-medicale, religioase si culturale, aspecte care se desprind din lectura cartii de fata. Functia de reproducere si cea de socializare sau educare a copiilor este tratata in cadrul capitolelor despre dezvoltarea psihica si afectiva a copilului (Matei R.), despre ingrijirea copiilor cu dizabilitati senzoriale (Baciu A.), despre relatiile si structurile de rol asumate de catre parinti si copii (Rada C., Manu B.). Examinarea familiei ca generator de sanatate si echilibru pentru generatia tanara este operata si in capitolele care discuta influenta pe care relatiile cu parintii o au asupra implicarii romantice sau optiunii pentru singuratate ale adolescentilor (Faludi C., Csaba L.D.). Functia de securitate fizica si emotionala si deficitul indeplinirii acesteia de catre familie este reprezentata prin cercetari si date concrete despre sprijinul familial necesar pentru ingrijirea bolilor profesionale (Ferdohleb A.), despre preocuparea adolescentilor pentru controlarea greutatii si abaterile pe care le fac de la o alimentatie sanatoasa (Hodorca R.M., Albu A.) si despre importanta pe care o are, in nutritia sanatoasa, respectarea obiceiurilor culturii familiale, cum ar fi simplul fapt al meselor familiale comune (Zugravu C.-A.).

 Abordarile empirice sunt dublate de o serie de studii cu valoare teoretica care abordeaza sintetic tema functionalitatii familiei moderne. Acestea se repartizeaza pe o scala a optiunilor valorice ale autorilor, dar, in mod sigur, si ale publicului, care se desfasoara de la polul traditional, al familiei ca grup de rudenie ce poate acoperi epoci si spatii largi, asa cum este ilustrat in capitolele despre ereditate si mostenirea spirituala (Popescu G., Peltea B.), sau despre casatoria in mediul taranesc (Burghele C.), pana la polul familiei moderne, unde modelele traditionale sunt deformate sau reformate (Pirlog M.C., Cotocel C., Turcu R., Chirita A.), unde functiile familiale sunt redefinite (Popescu M.I., Sava N.I.). Exista in lucrare si interpretari sintetizatoare care plaseaza familia, functiile si categoriile ei in perspectiva istorica si culturala, discutand modificarile unor concepte fundamentale in functionarea familiei, precum cele de masculinitate si feminitate (Peltea Archip B.).

 Perspectiva deschisa in aceasta carte asupra familiei contemporane, desi este, prin definitie, gratie caracterului ei inalt stiintific, neutra valoric, este cu atat mai valoroasa: in ciuda diversitatii contributiilor sau poate tocmai gratie onestitatii presupuse de reunirea, cu mult curaj din partea coordonatoarelor, a unor puncte de vedere independente unele de altele, lucrarea converge catre concluzia ca familia este inca, in contemporaneitate, o institutie necesara. Mai mult decat atat, exista necesitati atat ale indivizilor, cat si ale societatilor ori ale umanitatii la care nu poate raspunde nicio alta institutie in afara familiei. In pofida cresterii specializarii si a nivelului de cunoastere stiintifica, institutiile extrafamiliale de asistare medicala, psihologica, sociala, educationala, juridica etc. nu pot sustine formarea completa, integrata a individului, in modul in care se realizeaza acestea in cadrul familiei. Fata de familia traditionala, care era, pentru membrii sai, atat unitate de reproducere biologica si cadru afectiv, cat si companie de asigurare, scoala, banca de economii, organizatie de caritate, spital, fond de investitii, pe scurt, o incorporare a tuturor agentiilor care asista astazi indivizii in scopul asigurarii prezentului si a bunastarii lor viitoare, familia contemporana nu are multe atuuri. Diagnosticul este poate neplacut, dar este punctul de plecare catre rezolvari posibile. Recomand, de aceea, aceasta carte scrisa si intocmita cu responsabilitate deopotriva stiintifica si morala atat specialistilor si publicului larg, cat si celor care pot influenta politicile publice si strategiile sociale din societatea noastra.

Prof. univ. dr. Constantin Balaceanu Stolnici  

Membru de onoare al Academiei Romane 

Despre autor

Coordonatori Cornelia Rada

Cercetator stiintific gr. II, la Institutul de Antropologie  ,,Francisc I. Rainer”- Academia Romana, licentiata in psihosociologie, profilul sociopsihopedagogie, doctor in medicina, cu teza Sanatatea reproducerii si comportamentul sexual din perspectiva antropo-medicala; absolventa si participanta la cursurile de formare acreditate de Colegiul Psihologilor din România in specialitatile: psihologie clinica, terapie sistemica-cuplu, copil, familie, psihodiagnoza proiectiva si psihoterapie analitica szondiana, analiza tranzactionala, psihoterapie cognitiv-comportamentala.

Cornelia Rada a fost conferentiar universitar la Universitatea Spiru Haret, titular al disciplinelor: Psihologia familiei si psihosexologie, Psihologia familiei si cuplului, Dinamica grupurilor si Psihologia sportului.

A beneficiat de Studii post-doctorale pentru: proiectul Valori identitare ale familiei românesti contemporane in contextul globalizarii. O abordare antropologica, Managementul cercetarii avansate si Expertiza medico-legala psihiatrica.

Autoarea a acumulat experienta in 13 granturi câstigate prin competitie.  Este unic autor a trei carti, co-autor a patru carti, a mai publicat capitole in sapte volume colective, 88 de articole in extenso in reviste de specialitate si 132 de rezumate la conferinte nationale/internationale. Este membra in 9 organizatii profesionale dintre care 3 internationale.

Corina Bistriceanu Pantelimon

Lector universitar in cadrul Departamentului de Sociologie-Psihologie a Universitatii Spiru Haret, titular al cursurilor Sociologia Familiei, Etnosociologia familiei românesti. Doctor in sociologie, s-a specializat in cercetarea culturii traditionale si a culturii familiale românesti.

A sustinut comunicari stiintifice, conferinte publice si emisiuni, a publicat studii si articole cu teme precum Sfârsitul culturii locuirii, Cultura familiala româneasca si violenta asupra copiilor, Reprezentarile feminine ale binelui si raului in mitologia româneasca, De la cultura la civilizatie – revolutia educationala, Rudenia mitica in spatiul românesc, Jocul, munca si povestea. Dimensiuni ale educatiei in cultura traditionala s.a.

A publicat ca autor urmatoarele carti: Sacralitatea raului. Studiu de sociologia traditiei (2008), Sociologia traditiei. Mit si morala in societatea traditionala româneasca (2007) si Sociologia familiei (2005, 2006).