Coridoare logistice intercontinentale

Mai multe detalii Coridoare logistice intercontinentale

Aportul ştiinţific care se realizează prin lucrarea de faţă se regăseşte, pentru început, în câteva puncte de vedere cu privire la locul şi rolul geostrategic pe care îl are România în relaţia cu Occidentul şi Orientul Europei. În acest scop sunt utilizate diverse criterii, cum ar fi delimitările geografice (zonare şi regionalizare), integrarea europeană şi euro atlantică, determinările multiple din exterior, interconexiunile şi interdependenţele locale şi regionale, aşezarea şi poziţionarea României la unele căi de legătură în Europa şi în lume, culoarele economice care traversează România şi care unesc Europa cu toate continentele, oceanele şi mările Pământului etc. Relaţiile Vest Est sunt cele mai active în Europa de Sud Est, spaţiu fascinant dar cu probleme mari şi diverse. Cadrul natural, cu multe resurse, fiind extrem de atractiv a generat, cum era de aşteptat, o multitudine de probleme politice, economice, militare, etno culturale etc. Avându se în vedere necesitatea şi complexitatea legăturilor economice pe axa Vest Est, centrele de putere europeană, şi nu numai, au elaborat geopolitici pe măsură, care, la rândul lor, au generat acţiuni şi măsuri geostrategice şi geoeconomice pentru exercitarea, individuală ori colectivă, a unui control ori influenţe asupra statelor existente, punându şi amprenta, astfel, şi pe relaţiile internaţionale. Aşa se face că un element important de stabilizare şi normalizare al relaţiilor analizate este şi va rămâne factorul economic, în întregul areal al Coridorului de dezvoltare Europa Asia. Chiar dacă progresele nu sunt majore şi nici generale, ci doar parţiale, în ansamblu se poate vorbi de o îmbunătăţire relativă a situaţiei economice din zonă şi regiuni. Cea mai importantă realizare de până acum o reprezintă faptul că o parte a statelor sud est europene au depăşit condiţia de rudă săracă a Europei şi multe dintre ele sunt angrenate, în stadii diferite, în procesele de integrare europeană şi euro atlantică. Acest lucru implică asumarea de către state a unor obligaţii interne şi externe ce privesc accelerarea reformelor economice, ceea ce, implicit, va duce la îmbunătăţirea situaţiei sociale şi la creşterea stabilităţii şi securităţii zonale şi regionale. Coordonarea politică susţinută, ca modalitate de reimpulsionare a legăturilor între ţările europene şi cele din Asia Centrală va duce, implicit, şi la mai multă coeziune economică în interiorul UE şi va avea drept rezultat intensificarea procesului de integrare şi cooperare regională şi interzonală, prin intermediul culoarului economic prezentat în lucrare. În acest amplu proces cu efecte de stabilizare regională, România poate şi trebuie să joace un rol important nu doar datorită poziţionării sale geostrategice cât, mai ales, dimensiunii economice a securităţii zonale care trebuie realizată, promovată şi susţinută. Politicile economice urmărite de România şi de celelalte ţări vor avea un impact pozitiv considerabil în viitorul apropiat, atât în plan interzonal, cât şi european şi internaţional. Constatăm, în prezent, ca priorităţi strategice ale partenerilor economici europeni şi euroasiatici, geostrategia comună pentru Dunăre şi Marea Neagră la care, desigur, se va adăuga şi spaţiul Caucazo Caspic. Pentru ţară noastră, aceasta devine o şansă şi o fereastră de oportunitate, care trebuie fructificată la maxim, prin iniţiative, participare, oferte concrete şi consistente. În lucrare se au în vedere câteva soluţii de dezvoltare în acest coridor strategic, dintre care cele mai urgente sunt proiectele economice, care să pună mai mult în valoare căile de transport pe Dunăre şi în Marea Neagră, adoptarea unei platforme economice comune pentru facilitarea comerţului şi îmbunătăţirea mediului de afaceri dunăreano pontic şi dincolo de acesta, către Est, şi un sistem întărit de supraveghere şi control comun al traficului de mărfuri către Europa de Vest cu centrul pe Marea Neagră. Activitatea de cooperare economică în plan regional şi zonal trebuie continuată cu dinamismul imprimat de rezultatele obţinute de România ca factor de securitate activ în structurile europene şi euro atlantice (NATO, UE, OSCE etc.). Astfel, o atenţie specială trebuie acordată, în noul context creat în relaţiile euroasiatice, legăturilor economice puternice, implicării directe pe piaţa europeană, politicilor zonale de securitate, armonizării instituţionale şi politicilor bunei guvernări, în toate statele din arealul Coridorului Vest Est. Statele cuprinse în acest areal trebuie să acorde o atenţie deosebită folosirii integrale a potenţialului oferit de activităţile şi proiectele Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est. Este necesar să contribuie la consolidarea Procesului Cooperării în Europa de Sud Est, la activităţile Procesului Royaumont pentru cooperare în domeniul democratizării şi societăţii civile, Iniţiativei Central Europene şi ale Iniţiativei de Cooperare în Sud Estul Europei. Un rol foarte important trebuie acordat valorificării potenţialului de legătură economică al Organizaţiei Economice a Mării Negre, prin derularea şi aplicarea proiectelor deja agreate (energie, sistem financiar bancar, transporturi, turism), în scopul racordării mai eficiente a activităţilor organizaţiei la priorităţile economiilor naţionale şi la interesele cercurilor oamenilor de afaceri. Lansarea, în ultimii ani, a Planului de acţiune trilaterală România Bulgaria Uniunea Serbia şi Muntenegru va contribui, şi mai susţinut, la identificarea şi a altor proiecte eficiente în sprijinul comunităţilor locale de pe malurile Dunării. Din acţiunile şi activităţile întreprinse până acum rezultă, cu uşurinţă, extinderea deopotrivă la Vest şi Est a spaţiului analizat prin includerea unui teritoriu mai vast, conexarea multiplă a spaţiului la alte zone ale Europei şi Asiei şi nu numai, precum şi necesitatea regionalizării zonei cuprinse în Coridor. Când la tendinţele intereselor geopolitice europene mai vechi s au adăugat şi interese geoeconomice din afara continentului, Europa a reacţionat şi s a adaptat imediat, definind şi promovând interesele comune sub forme diferite şi adecvate, fie în complementaritate cu SUA şi Rusia, fie pe cont propriu. Aşa se face că spaţiul analizat a fost luat serios în seamă în cadrul Identităţii Europene de Securitate şi Apărare şi, mai concret, în rigorile din conţinutul Politicii Europene de Securitate şi Apărare Comună. Încurajarea de către toţi actorii europeni şi euroasiatici a procesului de cooperare multilaterală, este de natură să contribuie la consolidarea şi sporirea încrederii în noile mecanisme economice regionale. Prin voinţa lor de a contribui la stabilirea şi securitatea regiunilor din Centrul şi Sud Estul Europei, ca parte a armoniei zonale şi interzonale, statele reprezintă, astăzi, un factor tot mai activ pentru integrarea în structurile europene şi nu numai, în consolidarea stabilităţii regionale, a legăturilor economice extinse şi comerciale deschise, armonizate legislativ, precum şi în stabilirea conexiunilor între Europa Centrală şi de Vest, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Pe măsură ce Marea Neagră şi artera principală de legătură fluvială cu Europa (Dunărea) au devenit piesa mediană de legătură între Orient, Asia Centrală şi zonele continentului nostru, interesele Occidentului au crescut mai mult, astfel că Europa de Sud Est, implicit România, au devenit pivotul în relaţiile economice cuprinse în Coridorul Vest Est. De când spaţiul caucaziano caspic a dobândit caracteristicile unui „al doilea Golf Piersic”, din punct de vedere al resurselor energetice strategice, atenţia Europei către sud estul ei real s a intensificat şi mai mult. Putem să afirmăm că, astfel, Europa îşi redescoperă propriul ei spaţiu de sud est după criterii politicoeconomice, ceea ce reclamă, mai intens, acest coridor economic. Statul român, cu un teritoriu armonizat între structurile naturale geografice, cu o dezvoltare economică în creştere şi cu o populaţie vrednică, defineşte Coridorul ca pe un sistem geospaţial carpato danubiano pontic. Dar acest aspect se racordează şi la alte geostrategii europene, cu numeroase valenţe şi pe multiple paliere, generând politici, strategii, planuri şi programe în folosul intereselor general valabile ale tuturor locuitorilor. Aşadar, definirea geografică a Coridorului, aşezarea şi poziţia lui pe continent evidenţiază cel mai bine nivelurile interzonal şi interegional al relaţiilor economice de care au atâta nevoie şi Europa şi Asia Centrală. Ţara noastră a devenit, în acest context, un adevărat protagonist în armonizarea mai bună a intereselor economice între zone şi regiuni, prin accesul direct până în vestul Europei şi dinspre Asia Centrală – ceea ce este cunoscut ca fiind cândva „drumul mătăsii”. Prin spaţiu „pivot” înţelegem, geostrategic, deopotrivă arealul care armonizează regiuni şi zone prin poziţia în care se află faţă de interesele comune ale acestora, dar şi spaţiul care conectează regiuni şi zone cu identitate şi interese diferite, având valoare de punte de legătură între acestea, din punct de vedere politic, strategic şi economic. Deci, geostrategic, Europa de Sud Est poate fi privită ca principal segment al Coridorului Vest Est, spaţiu de bază cu valoare de pivot de legătură, de conector şi piesă mediană, pentru armonizarea, prelungirea, controlul, participarea, gestionarea, corelarea, furnizarea şi coordonarea unor importante şi diverse interese economice multinaţionale, colective şi naţionale pe spaţii cu interferenţe majore geopolitice şi geoeconomice. În momentul de faţă şi în perspectivă, interesele economice comune acestei zone pot fi realizate, cu beneficii mari pentru întreaga funcţionalitate a economiilor naţionale în cadrul Coridorului Vest Est şi prin reţelele de transport strategic interstatal, care traversează şi se întretaie în zonă şi regiuni, prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice interconectate, a celei de comunicaţii comune şi prin cooperarea transfrontalieră. Spaţiul prezentat se află la răscrucea unor importante căi de transport şi distribuţie a energiei provenite din Rusia, Marea Caspicăşi Orientul Mijlociu şi care au ca destinaţie finală Europa Centrală şi de Vest. Oportunităţile şi cererile de transport şi comunicaţii din regiuni, în contextul existenţei acestui Coridor Est Vest, sporesc interesul şi gradul de atractivitate al zonei. Totodată, ieşirile strategice multiple către Mediterana de Est, Orientul Mijlociu, Marea Neagră şi Marea Caspică, Rusia, Ucraina, Kazahstan şi piaţa chineză deschid, şi mai mult, calea pentru noi oportunităţi de investiţii private şi guvernamentale. Regiunile Carpato Danubiano Pontică, Balcanică şi Caucazo Caspică sunt areale unice de definire a unor sectoare din Coridorul european de dezvoltare. Comunicarea este o condiţie indispensabilă pentru punerea în practică a unui sistem de transport interregional şi interzonal viabil, după cum se arată în Raportul Final al Studiului Regional al Infrastructurilor de Transport în Balcani. Foarte multe interese comune, la toate nivelurile zonelor, se leagă de infrastructura energetică, cu o serie de proiecte de cooperare la nivel regional şi zonal şi oportunităţi legate de realizarea unor noi magistrale de tranzit al gazelor naturale din spaţiul Mării Caspice, către Europe Centrală şi de Vest, prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, ca şi extinderea celui existent din Federaţia Rusă, prin Ucraina, Moldova, România şi Bulgaria, ambele cu valenţe extrem de pozitive pentru dezvoltările economice în Coridorul Vest Est. Un alt factor, care poate coagula interesele economice naţionale şi locale într un interes economic regional ori zonal (de coridor), este reţeaua de comunicaţii. Modernizarea reţelelor de acest fel, noile conexiuni mai extinse care pot fi realizate în plan local şi regional şi complementaritatea lor cu dezvoltarea economică zonală permit punerea sigură pe rol a planurilor şi programelor ce privesc stabilitatea şi securitatea în zona specifică a Coridorului. Noile realităţi politico economice din zone, precum şi determinările europene şi orientale, impun sprijinirea unor programe noi de cooperare transfrontalieră. Iniţiativele în acest sens vor susţine proiecte, care au ca obiective încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii, îmbunătăţirea administraţiei publice şi consolidarea instituţiilor şi serviciilor, în special din domeniul infrastructurii, transporturilor şi telecomunicaţiilor de coridor. Valoarea interregională şi interzonală a locului pe care este şi se asumă în acest Coridor defineşte un rol foarte important pentru state, exprimat prin consolidarea mecanismelor şi pârghiilor economice interne, locale şi regionale, continuitatea şi consensualitatea în definirea şi promovarea obiectivelor economice regionale şi zonale, crearea unui cadru unitar şi flexibil de planificare sectorială economică multinaţională, pe baza colaborării între specialişti, instituţii de profil şi factorii politici naţionali şi regionali ori zonali. Autorul acestei lucrări, pe care o apreciez de certă valoare ştiinţifică a reuşit, după cum am analizat în această prefaţă, să surprindă şi să concentreze, în fapt, un aspect economic atât de vast, complex, atractiv şi de actualitate. Elemente prezentate doresc să reţină atenţia specialiştilor şi nu numai, asupra aspectelor benefice ale dezvoltării regionale şi zonale într un asemenea Coridor economic în actualul context al integrării României în Uniunea Europeană. General de brigadă (r), profesor universitar, doctor Constantin ONIŞOR

Despre autor

Gabriel Nastase

Unde se găseşte

• Anticariat online

• SC Atlas Group Distribution SRL– Bucuresti

• SC Astro Impex SRL- Bucuresti

• SC Nicol Cart SRL – Bucuresti

• SC Larry Cart SRL – Bucuresti

• SC Rolcris Impex SRL – Bucuresti

• SC Stand Agentie Difuzare Carte – Bucuresti

• SC Vox 2000 Com SRL – Bucuresti

• SC Maricom 94 SRL – Bucuresti

• SC Mario Fair Play Impex SRL – Bucuresti