Filologie si didactica

Cuprinsul cărţii Filologie si didactica

CUPRINS

INTRODUCERE / 9

TEORIE ŞI CRITICĂ LITERARĂ. ISTORIE LITERARĂ / 11

SUCCINTE CONSIDERAŢII ASUPRA CELEI DE-A DOUA PERIOADE A SUPRAREALISMULUI ROMÂNESC (Paul Dugneanu) / 11

 REDIMENSIONAREA TEORETICĂ A MITANALIZEI LA IOAN PETRU CULIANU (Graţiela Dumitrache) / 15

VINTILĂ HORIA SAU EXILUL CREATOR (Camelia Ciurescu, Carmen Rugină) / 22

STRUCTURI SIMETRICE, COMPLEXITATE SEMANTICĂ ALGORITMI AI VALORII ESTETICE ÎN TEXTUL LITERAR. STUDIU DE CAZ: ANALIZA RAPORTULUI NARATIV/DESCRIPTIV ÎN ENIGMA OTILIEI DE G. CĂLINESCU (Lăcrămioara Berechet, Alina Buzatu) / 33

CULTURĂ ŞI IDENTITATE ÎN PROZA ASERVITĂ A CELLEI SERGHI (Ana-Daniela Gheorghe) / 40

FEMEIA ÎN ROMANELE LUI CEZAR PETRESCU. Abordare culturală, istorică Şi psihologică (Simona Tănase) / 52

 LINGVISTICĂ / 59

 CONSIDERAŢII ASUPRA STILULUI RELIGIOS (Nistor Bardu) / 59

EVOLUŢIA LIMBII ÎNTRE CONFLICT ŞI NEGOCIERE (Cosmin Căprioară) / 70

 CATEGORIA CAZULUI ÎN FLEXIUNEA NUMELOR PROPRII (Mihaela Miron-Fulea) / 76

PORECLE ŞI ALTE ANTROPONIME. COMUNA BĂNEASA, JUDEŢUL CONSTANŢA (Carmen Guguş) / 87

PROBLEME PRIVIND FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI ÎN NOILE LUCRĂRI NORMATIVE (DOOM 2). SUBSTANTIVELE ÎN -Ó ŞI -O (Aida Todi) / 101

STRUCTURA INTERNĂ A PROPOZIŢIEI GERUNZIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ (Ionela Ioniţiu) / 107

RELAŢIA ADVERBELOR DE LOC CU VERBUL REGENT (Veronica Nedelcu) / 115

DEPLASĂRI SEMANTICE ÎN DISCURSUL PUBLICISTIC (Cristina Maria Ivan) / 121

 IDENTITĂŢI 127

PROFESORUL EUROPEAN (Andreea-Mihaela Artagea) / 127

IDENTITĂŢI LINGVISTICE (Victoriţa Encică) / 132

PROZA SUB SEMNUL INSOLITULUI LA MATEIU I. CARAGIALE (Alina Trache, Elena Trache) / 141

CRIZA IDENTITARĂ ÎN POEZIA LUI GEORGE BACOVIA (Mirela Savin) / 151

CONCEPTUL DE IDENTITATE ŞI CLASA DE ELEVI (Nastasia Savin) / 158

PROBLEMATICA IDENTITĂŢII ÎN LIRICA LUI NICHIFOR CRAINIC (Mina-Maria Rusu) / 167

ÎN CĂUTAREA IDENTITĂŢII (Gabriela Costea) / 178

POEZIA ŞI POETICA NEOMODERNISTĂ CA SOLUŢIE A CRIZEI IDENTITARE DIN PERIOADA PROLETCULTISTĂ (Daniela-Maria Varvara) / 184

EUROPA CENTRALĂ, MATRICE MENTAL-AFECTIVĂ (Georgiana-Mădălina Coroamă) / 191

 INTERCULTURALITATE, MULTICULTURALITATE / 197

INTERCULTURALITATE ŞI INTERDISCIPLINARITATE ÎN EDUCAŢIE (Anastasia Dumitru) / 197

DE LA INTERCULTURALITATE LA MULTICULTURALITATE (Nicoleta Ivanov) / 201

 DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE 207

TRANSDISCIPLINARITATEA – NECESITATE A EDUCAŢIEI CONTEMPORANE (Anamaria Ciobotaru) / 207

APLICAŢII MUZICALE ÎN PREDAREA ROMÂNEI CA LIMBĂ STRĂINĂ: EUROPEAN MUSIC PORTFOLIO (Marina Cap-Bun) / 214

STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN PREDAREA RELAŢIILOR SEMANTICE LA CLASA A V-A (Florenţa-Gabriela Pană) / 223

STRATEGII DE DIMINUARE A EFECTULUI BACKWASH NEGATIV ÎN ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (Daniela Penu) / 229

DISCURSUL ARGUMENTATIV ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (Carmen Curt) / 234

DIAGNOZA RECEPTĂRII LITERATURII CU TEMATICĂ RELIGIOASĂ (Anca-Denisa Petrache) / 241

DIFICULTĂŢI ŞI SOLUŢII ÎN ABORDAREA DIDACTICĂ A PROBLEMELOR PRIVIND ÎNSUŞIREA MIJLOACELOR INTERNE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI (Sanda Răileanu) / 249  

EVITAREA CONFUZIEI PARONIMICE ÎN LEXICUL COTIDIAN. ABORDARE DIDACTICĂ (Deniz Trifan, Alina-Georgiana Dinu) / 254

Cuvânt înainte Filologie si didactica

Prezentul volum reuneşte comunicările susţinute în cadrul celei de a doua ediţii a Colocviului Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, Filiala Constanţa, desfăşurat la Universitatea Ovidius Constanţa în martie 2011. Colocviul reia tradiţia dialogului între reprezentanţi ai învăţământului filologic superior şi preuniversitar, din necesitatea unei colaborări eficiente între cele două forme ale învăţământului actual. Întrucât comunicările prezentate au acoperit aspecte foarte variate ale utilizării limbii române în societate, ale predării şi învăţării limbii şi literaturii române în şcoală, am propus gruparea articolelor în mai multe secţiuni (teorie, critică şi istorie literară, lingvistică, identităţi, interculturalitate, multiculturalitate, didactica limbii şi literaturii române), încercând să dăm răspunsuri acelor întrebări pe care modernitatea, conform lui Michel Foucault, le menţine deschise: „Ce este limbajul ? Ce este un semn ? Ceea ce, în lume, în gesturile noastre, în întregul blazon enigmatic al comportamentelor noastre, în visele şi în bolile noastre pare a fi mut, oare vorbeşte şi în ce limbaj, după regulile cărei gramatici ? Este oare totul semnificant, şi, dacă da, pentru cine şi conform căror legi ? Care este raportul dintre limbaj şi fiinţă şi oare numai fiinţei i se adresează de fiecare dată limbajul, acela, cel puţin care vorbeşte cu adevărat? Ce este prin urmare acest limbaj care nu spune nimic, nu tace niciodată şi pe care obişnuim să-l numim literatură ?”¹

Suntem diferiţi prin cultură, suntem identici prin valorile universale pe care teoriile structuraliste despre cultură le sustrag din corpusul fiecărei culturi în parte, ne diferenţiem prin modul în care gestionăm diferenţele culturale. Studiile pe care acest volum le cuprinde descriu complexitatea unui spaţiu multicultural² în care se manifestă un efort de sinteză, datorat deschiderii către „celălalt”, ca factor al alterităţii, un marcator de identitate, într-un dialog lămuritor.

Privită ca mărturie a unui discurs mental individual sau colectiv, opera literară reorganizează în structurile sale discursul oral şi discursul scris al culturii, discursul interior şi cel public, lumea care tace şi lumea care scrie, generând deschiderea către o nouă serie de opere. Participanţii la această manifestare ştiinţifică au identificat în opera literară reprezentările colective, clişeele mentale, miturile, imaginile reiterante despre lume şi despre „celălalt”, investigând opera şi la nivelurile sale de semnificaţie. Se reperează astfel modele de umanitate, care transcend în ultimă instanţă graniţele specificului naţional sau regional. Imaginarul artistic devine un document de arhivare a gândirii originale dintr-o anumită epocă şi, pe de altă parte, un important factor de sinteză a conţinuturilor mentale de grup, putând exprima, cu instrumentele esteticii, discursul identitar şi legile proprii de organizare.

Analizele textului literar, din punct de vedere lingvistic, stilistic ori tematic, decelează clar acele structuri mentale ample, alcătuite din imagini dominante, care sunt la rândul lor susţinute de concepte, de sisteme de gândire, modelatoare de discurs. Din această perspectivă, spaţiile culturale analizate îşi raportează produsul artistic la câteva constante: naţiune, epocă, cerc de cultură şi evident, artistul individual ca agent producător al operei. De asemenea, conceptele puse în joc, text, organizare, interpretare, argumentare, imagologia³, ideologiile, sisteme de valori, simbolurile ca formă de limbaj cultural, configurează discursuri marcatoare de identitate.

Mult mai important în această abordare devine spaţiul public din câmpul cultural, care permite circulaţia liberă a produselor culturale, în realitate, tot atâtea modele de înţelegere a existenţei, modele de comportament, sisteme de valori, reflectând în oglindă idealuri, identităţi, un amestec fascinant de stări emoţionale şi sisteme de gândire, combinaţii de conjunctură ale acestora, o ţesătură care în final configurează o lume, aflată la confluenţa unei serii de „noi” şi „ceilalţi”, o asumare colectivă şi individuală a unei identităţi creatoare de rost, de ordine, în cele din urmă, formatoare de cosmos.

Aşadar, textul literar este abordat şi în calitatea sa de document refrangibil (M. Bahtin) al unei epoci, înregistrând fapte de existenţă semnificative, conţinuturi sufleteşti în care s-au oglindit istorii trăite, teme care pun în ecuaţie arta de a trăi, soluţii posibile la problemele eterne ale umanităţii: iubire, prietenie, cunoaştere, moarte, timp, libertate, o serie de universuri emoţionale şi de scenarii, de alternative. Studiile pe care acest volum le cuprinde urmăresc Textul în intimitatea morală a unui timp, evidenţiază virtuţile şi bolile unui veac, înregistrează repetiţiile care formează tiparele ethosului colectiv, despart lucrurile însemnate valoric de valorizările conjuncturale, esenţialul de neesenţial, poziţionând opera artistică în sfera valorilor unui spaţiu cultural, reprezentat artistic.

Despre autor

Aida Todi