Efectele asimetriei informationale in economia Romaniei

Mai multe detalii Efectele asimetriei informationale in economia Romaniei

Informatia a devenit in prezent un factor economic extrem de valoros. Toate deciziile de alocare a resurselor se bazeaza pe previziuni si asteptari ce necesita un flux informational rapid si de calitate. Informatia insa se castiga greu si se distribuie neuniform.

Tocmai aceasta caracteristica a distribuirii asimetrice a informatiei sta la baza unui vast numar de fenomene economice. In absenta unui cadru formal de analiza a asimetriei informationale, efectele acesteia pot fi cu usurinta confundate si interpretate gresit. De exemplu, putem observa functionarea neperformanta a unei piete.

Cautand explicatii, putem acuza cumparatorii de pretentii excesive, vanzatorii de un comportament speculativ sau pur si simplu preturile de o rigiditate anormala. De fapt, lipsa lichiditatii pietei s-ar putea datora unei distributii asimetrice a informatiei ce-i face pe cumparatori excesiv de prudenti iar pe unii vanzatori ii determina sa paraseasca piata pe fondul frustrarii induse de comportamentul cumparatorilor.

Dezvoltarea unei economii este inevitabil insotita de extinderea si perfectionarea circuitelor informationale prin cresterea gradului de transparenta si de standardizare. Este inutil sa discutam daca reducerea asimetriei informationale sustine dezvoltarea economica sau vice-versa pentru ca ele merg de fapt mana in mana. Cel mai important lucru este diagnosticarea corecta a problemelor pe care asimetria informationala le poate genera in economie pentru a nu aplica tratamente gresite.

In orice economie poate fi descoperit un numar urias de situatii afectate de asimetria informationala. Economia Romaniei nu face exceptie. Ar fi imposibil de tratat exhaustiv chiar si o mica parte a acestora. Acest lucru nu a reprezentat niciodata intentia acestei lucrari ce isi propune sa analizeze doar cateva exemple, punand in prim plan explicarea conceptelor teoretice. Trasatura comuna exemplelor selectate este importanta lor mare pentru economie si relevanta pentru intelegerea efectelor asimetriei informationale.

Primul capitol introduce elementele structurale ale modelelor de analiza a asimetriei informationale. Limbajul anglo-saxon a consacrat modelele bazate pe doi jucatori, unul fiind Principal iar celalalt Agent. Primul este cel care delega celui de-al doilea efectuarea unor activitati economice in conditii de asimetrie informationala. Pentru a evita orice confuzie, in acest capitol este discutata pe larg cea mai potrivita traducere in limba romana, cea de Mandant si Mandatar. Originea juridica a acestor termeni poate impune restrictii, de aceea se ofera si o discutie ampla a diferentelor dintre abordarea juridica si cea economica. Lamurirea acestei diferentieri terminologice permite folosirea celor doi termeni in toate capitolele ulterioare ce vizeaza modelarea concreta a unor situatii de manifestare a efectelor asimetriei informationale in economia Romaniei.

Al doilea capitol este dedicat hazardului moral. In limba engleza termenul este moral hazard, ceea ce complica traducerea in limba romana, deoarece poate fi folosit atat termenul de risc, cat si cel de hazard. Hazardul chiar daca este mai rar folosit in vorbirea curenta este legat de jocurile de noroc si de atitudinea de asumare a riscului (hazardare) ceea ce se apropie foarte mult de esenta comportamentului de moral hazard. Nici conceptul de risc moral nu este gresit pentru ca reflecta tot o primejdie cauzata de asimetria informationala. Hazardul moral apare atunci cand sub protectia unui avantaj informational actiunile unui subiect economic devin mai riscante si/sau mai putin etice. Un exemplu mult discutat pe plan international este cel al managerilor din sectorul bancar ce au creditat agresiv sectoare neperformante ale economiei mondiale, anticipand ca nu vor raspunde personal pentru pierderi. Pentru Romania am ales drept reprezentativa decizia de folosire a emisiunii monetare pentru finantarea deficitului bugetar in perioada 1990- 2004. Puterile politice din perioada respectiva s-au simtit protejate de nemultumirea populatiei deoarece inflatia este un fenomen complex si cauzele ei monetare pot fi relativ usor disimulate.

Cel de-al treilea capitol trateaza selectia adversa ce apare atunci cand alegerile sunt afectate de asimetria informationala. Selectia se intoarce impotriva celui ce o realizeaza, deoarece decidentul nu detine toate informatiile necesare. Intr-un caz extrem, alegerea devine aproape imposibila deoarece asimetria informationala afecteaza atat decidentul ce selecteaza, cat si  subiectele economice supuse selectiei, avand loc un proces de inrautatire a calitatii lor, deoarece opacitatea atrage elementele negative. Selectia adversa afecteaza profund echilibrul pietelor.

Vom vedea cum sectorul asigurarilor facultative pentru autoturisme din Romania traverseaza o perioada foarte grea si trebuie sa-si imbunatateasca in primul rand nu forta de vanzari ci capacitatea de a stabili un profil de risc mai precis al clientilor. Tot in acest capitol, exemplul legat de echilibrul pietei locuintelor din mediul urban propune o explicatie bazata pe asimetria informationala pentru ritmul rapid de crestere a preturilor din perioada de boom 2005-2008. Selectia adversa s-a putut manifesta ca un efect de halo pentru cumparatorii ce au perceput preturile mari ale apartamentelor noi drept un indicator al calitatii lor. Semnalizarea este un fenomen ce apare in conditii de asimetrie informationala si poate contribui la o mai buna functionare a activitatii economice. Subiectul cu un avantaj informational ia anumite decizii ce devin un semnal pentru alti participanti, in scopul facilitarii incheierii unui contract. Educatia si migratia internationala, doua teme de mare actualitate in Romania sunt analizate pentru intelegerea efectelor asimetriei informationale.

Scaderea calitatii medii a studiilor universitare din Romania reduce nivelul de pregatire mediu al specialistilor dar le inrautateste sansele de angajare si acelor absolventi ce invata foarte bine, deoarece angajatorii isi pierd increderea in toate diplomele.

Efectele asimetriei informationale in economia Romaniei sunt ample si nu pot fi eliminate. Daca insa le vom intelege logica si domeniul de actiune vom putea lua masuri eficace de atenuare a lor.

Cuprinsul cărţii Efectele asimetriei informationale in economia Romaniei

Introducere /7

Capitolul 1. Modelul mandant (principal) – mandatar (agent) in studiul asimetriei informationale/ 12

1.1. Conceptul de asimetrie informationala/ 12

1.2. Cadrul de definire a conceptelor cheie utilizate in studiul asimetriei informationale/ 14

Capitolul 2. Hazardul moral/22

2.1. Modelarea situatiilor cu hazard moral/22

2.2. Inflatia galopanta din Romania in perioada 1991-2004 si prevederile din statutul BNR/ 26

Capitolul 3. Selectia adversa /36

3.1. Bazele modelarii situatiilor de selectie adversa/ 36

3.2. Selectia adversa pe piata asigurarilor din Romania/ 38

3.3. Echilibrul pietelor cu informatie asimetrica: modelul „lamailor”/ 44

3.3.1. Modelul lui Akerlof /44

3.3.2. Modelul lui Wilson /45

3.4. Selectia adversa pe piata locuintelor din Romania/ 48

3.4.1. Evolutia echilibrului pietei inainte si dupa Boom/ 48

3.4.2. Analiza pietei locuintelor din mediul urban din Romania pe baza modelului lui Wilson/ 53

3.4.3. Efectele programului „Prima Casa” /59

Capitolul 4. Semnalizarea/ 67

4.1. Elemente fundamentale in teoria semnalizarii/67

4.2. Semnalizarea prin intermediul diplomei de studii superioare in Romania/ 71

4.2.1. Semnalizarea pe piata muncii pentru absolventii de invatamant superior /71

4.2.2. Situatia invatamantului superior din Romania/ 76

4.3. Semnalizarea pe piata muncii din Romania cu ajutorul programului ERASMUS/ 82

4.4. Semnalizarea si migratia internationala a fortei de munca/ 92

Concluzii/ 99

Bibliografie/ 105

Despre autor

Basarab Gogoneata