Fitopatologie. Generala si speciala

Cuprinsul cărţii Fitopatologie. Generala si speciala

Prefaţă / 5

1. Fitopatologia ştiinţă agronomică / 9
1.1. Definiţia, obiectul şi legăturile fitopatologiei cu alte ştiinţe / 9
1.2. Istoricul fitopatologiei / 10
1.3. Dezvoltarea fitopatologiei în România / 12

2. Noţiuni generale despre bolile plantelor şi agenţii patogeni / 14
2.1. Definiţia, etiologia şi clasificarea bolilor plantelor / 14
2.2. Recunoaşterea şi diagnosticarea agenţilor patogeni  / 16
2.3. Simptome generale ale bolilor plantelor / 17
2.4. Însuşirile agenţilor patogeni / 18

3. Agenţi patogeni, caractere generale şi clasificare  / 20
3.1. Virusuri şi viroizi / 20
3.2. Micoplasme (molicute) – micoplasmoze / 29
3.3. Rickettsiile fitopatogene / 32
3.4. Bacteriile fitopatogene / 33 
3.5. Ciuperci – micoze / 41
3.6. Antofite – antofitoze / 64

4. Etapele patogenezei bolilor infecţioase / 66
4.1. Contaminarea / 66
4.2. Infecţia / 66
4.3. Incubaţia / 69
4.4. Manifestarea bolii / 71

5. Rezistenţa plantelor la boli / 72
5.1. Rezistenţa structurală / 72
5.2. Rezistenţa funcţională / 75
5.3. Genetica rezistenţei / 78
5.4. Factorii care influenţează rezistenţa plantelor la boli / 81

6. Epidemiologia bolilor plantelor / 84
6.1. Modalităţi de transmitere (conservare) a agenţilor patogeni / 84
6.2. Modalităţi de răspândire a patogenilor / 85
6.3. Epidemiile produse de agenţii patogeni  / 87

7. Prevenirea şi combaterea bolilor plantelor / 89
7.1. Importanţa economică a combaterii bolilor plantelor / 89
7.2. Evaluarea daunelor produse de agenţii patogeni / 91
7.3. Principii generale de prevenire şi combatere a agenţilor patogeni / 92
7.4. Prognoza şi avertizarea tratamentelor în protecţia plantelor / 113
7.5. Combaterea integrată / 115


PARTEA SPECIALĂ

1. Bolile cerealelor / 119
1.1. Bolile grâului / 119
1.2. Bolile orzului  / 148
1.3. Bolile secarei / 160
1.4. Bolile ovăzului / 164
1.5. Bolile orezului / 169
1.6. Bolile porumbului  / 174

2. Bolile leguminoaselor pentru boabe / 187
2.1. Bolile fasolei / 187
2.2. Bolile mazării / 194
2.3. Bolile soiei / 201

3. Bolile plantelor uleioase / 206
3.1. Bolile florii soarelui  / 206
3.2. Bolile rapiţei  / 220
3.3. Bolile şofrănelului  / 224

4. Bolile plantelor textile  / 226
4.1. Bolile inului  / 226
4.2. Bolile cânepii  / 232
4.3. Bolile bumbacului / 234

5. Bolile plantelor tuberculifere şi rădăcinoase  / 237
5.1. Bolile cartofului  / 237
5.2. Bolile sfeclei  / 259

6. Bolile tutunului şi hameiului  / 272
6.1. Bolile tutunului  / 272
6.2. Bolile hameiului / 278

7. Bolile plantelor furajere / 282
7.1. Bolile lucernei / 282
7.2. Bolile trifoiului  / 287
7.3. Bolile sorgului şi ale ierbii de Sudan  / 294
7.4. Bolile gramineelor perene furajere  / 297

8. Bolile speciilor legumicole solanacee  / 302
8.1. Bolile tomatelor  / 302
8.2. Bolile ardeiului   / 344
8.3. Bolile vinetelor  / 359

9. Bolile speciilor legumicole cucurbitacee   / 365
9.1. Virusul mozaicului castraveţilor - Cucumber mosaic virus  / 365
9.2. Pătarea unghiulară a frunzelor – Psedomonas syringae pv.lachrymans (sin. Psedomonas lachrymans) / 367
9.3. Putregaiul plăntuţelor şi fructelor- Phytium sp.  / 369
9.4. Mana – Pseudoperonospora cubensis  / 370
9.5. Făinarea – Sphaerotheca fuliginea şi Erysiphe cicoracearum  / 374
9.6. Antracnoza – Colletotrichum lagenarium  / 376
9.7. Alternarioza – Alternaria cucumerina / 378
9.8. Ofilirea fuzariană - Fusarium oxysporum / 379
9.9. Ofilirea verticiliană – Verticillium dahliae  / 382

10. Bolile speciilor legumicole brassicacee (crucifere) (grupa verzei, ridichi, hrean)   / 387
10.1. Pătarea inelară neagră a verzei - Cabbage Black Ring Virus / 387
10.2. Mozaicul conopidei - Cauliflower Mosaic Virus / 388
10.3. Nervaţiunea neagră - Xanthomonas campestris pv. campestris / 389
10.4. Putregaiul umed al brassicaceelor (cruciferelor) Erwinia carotovora pv. carotovora  / 390
10.5. Înnegrirea şi putrezirea plătrunţelor - Olpidium brassicae / 392
10.6. Hernia rădăcinilor - Plasmodiophora brassicae  / 393
10.7. Mana – Peronospora brassicae  / 395
10.8. Albumeala - Albugo candida (sin. Cystopus candidus) / 397
10.9. Putregaiul uscat sau negru al verzei – Phoma lingam / 398
 

11. Bolile speciilor legumicole liliacee (ceapă, usturoi, praz)  / 401
11.1. Virusul dungării galbene a cepei (sin. îngălbenirea şi piticirea cepei) - Onion yelow dwarf virus   / 401
11.2. Proliferarea şi aspermia cepei- Onion proliferation / 402
11.3. Putregaiul moale al bulbilor - Erwinia carotovora pv. carotovora  / 403
11.4. Mana – Peronospora destructor / 405
11.5. Putregaiul alb – Scelrotium cepivorum  / 409
11.6. Putregaiul cenuşiu – Botrytis alii  / 410
11.7. Helmintosporioza usturoiului- Helimintosporium alii  / 412
11.8. Alternarioza - Alternaria porri  / 412

12. Bolile speciilor legumicole apiacee (umbelifere) cultivate pentru rădăcini, frunze (morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelină, mărar, leuştean) / 414
12.1. Mozaicul ţelinei – Celery mosaic virus / 414
12.2. Putregaiul umed - Erwinia carotovora pv. carotovora   / 415
12.3. Făinarea – Erysiphe umbelliferarum  / 416
12.4. Putregaiul alb al rădăcinilor– Sclerotinia sclerotiorum  / 417
12.5. Pătarea albă a frunzelor de pătrunjel (septorioza) - Septoria petroselini  / 419
12.6. Pătarea albă a frunzelor de ţelină (septorioza) - Septoria apiicola / 420
12.7. Pătarea albă a frunzelor de leuştean (septorioza) - Septoria levistici  / 421
12.8. Cercosporioza morcovului- Cercospora carotae   / 422
12.9. Alternarioza morcovului-Alternaria porri f. sp. dauci  / 423

13. Bolile spanacului, salatei şi andivelor  / 425
13.1. Virusul mozaicului castraveţilor la spanac - Cucumber mosaic virus in spinach  / 425
13.2. Mozaicul salatei - Lettuce mosaic virus  / 426
13.3. Putrezirea plăntuţelor de spanac Nanismul salatei Phytium sp / 427
13.4. Mana spanacului – Peronospora spinaciae / 428
13.5. Mana salatei - Bremia lactucae   / 429
13.6. Antracnoza spanacului. - Colletotrichum spinaciae  / 431
13.7. Putregaiul cenuşiu Botrytis cinerea  / 432

14. Bolile speciilor pomicole rosacee  Subfamilia Maloideae / 435

14.1. Bolile mărului şi părului  / 435
14.2. Bolile gutuiului  / 468

15.   Bolile speciilor pomicole rosacee Subfamilia Prunoideae  / 472
15.1. Bolile prunului  / 472
15.2. Bolile piersicului şi migdalului  / 485
15.3. Bolile caisului  / 500
15.4. Bolile cireşului şi vişinului   / 511

16. Bolile nucului  / 522

17. Bolile dudului   / 526

18. Bolile arbuştilor fructiferi  / 530
18.1. Bolile agrişului şi coacăzului  / 530
18.2. Bolile zmeurului / 534
18.3. Bolile căpşunului  / 538

19. Bolile viţei de vie  / 546

20. Bolile speciilor floricole  / 578
20.1. Bolile trandafirului / 578
20.2. Bolile liliacului / 584
20.3. Bolile garoafelor  / 586
20.4. Bolile lalelelor / 593
20.5. Bolile crizantemelor / 597
20.6. Bolile gladiolelor / 600
20.7. Bolile zambilelor  / 602
20.8. Bolile freesiei  / 604
20.9. Bolile crinului  / 605
20.10. Bolile narciselor / 606

21. Bolile plantelor medicinale  / 607
21.1. Bolile gălbenelelor  / 607
21.2. Bolile nalbei  / 608
21.3. Bolile macului  / 609
21.4. Bolile lavandei  / 611
21.5. Bolile mentei  / 612
21.6. Bolile coriandrului  / 613
21.7. Bolile anghinarei  / 614
21.8. Bolile degeţelului / 615
21.9. Bolile roiniţei  / 615

CLASIFICARE CIUPERCI / 617

CUPRINS / 623

BIBLIOGRAFIE / 637

Cuvânt înainte Fitopatologie. Generala si speciala

Prezenta lucrare se adresează studenţilor de la Specializarea Agricultură - Departamentul de Mediu, Inginerie Aplicată şi Agricultură din cadrul Facultăţii de Inginerie Brăila - Univeristatea ,,Dunărea de Jos Galaţi”, cât şi fermierilor interesaţi de sănătatea plantelor.

În manual, sunt prezentaţi agenţii patogeni de importanţă economică majoră. De asemenea sunt prezentaţi şi unii agenţi patogeni, relativ mai nou apăruţi, care au început să producă pagube însemnate unor culturi agricole.

În lucrare sunt descrise bolile produse de către agenţii patogeni, speciilor fitotehnice, legumicole, pomicole, viţei de vie, precum şi unor specii floricole şi unor specii medicinale mai importante. De asemenea, sunt descrise şi câteva boli, care nu au o origine parazitară, cum sunt de exemplu unele deficienţe fiziologice, care produc o serie de putregaiuri apicale, la fructele de tomate şi ardei.

Încadrarea sistematică a unor agenţi patogeni (ciuperci) s-a bazat pe clasificarea elaborată de Aisworth, Sparow şi Sussman (1973) şi Smith, Dunez, Lelliot, Philips şi Archer (1988). De asemenea, au fost descrise, amănunţit, condiţiile ecologice şi epidemiologice în care se dezvoltă aceşti agenţi patogeni.

Măsurile de prevenere şi combatere au fost descrise amănunţit, vizând reducerea, cât mai mult posibil, a administrării de pesticide, care pot polua plantele şi solul.

Deoarece, omologarea de noi produse chimice de combatere (atât substanţe active noi, cât şi, cele mai vechi dar cu denumire comercială nouă) prezintă o permanentă dinamică, atât specialistul, cât şi, viitorul specialist agronom, vor trebui să consulte Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România cel mai nou apărut. De asemenea, pot consulta şi pagina web ,,Pest expert’’de pe site-ul Agenţiei Naţionale Fitosanitare, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Este important de subliniat faptul că, potrivit legii, fermireii au obligaţia folosirii de produse chimice specifice de combatere a atacului agenţilor patogeni şi dăunătorilor, precum şi de combatere a buruienilor, omologate în România.

Autorul

Despre autor

Eugen Velichi

Şef de lucrări, Doctor inginer, Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi, Facultatea de Inginerie Brăila, Departamentul de "Mediu, Inginerie aplicată şi Agricultură"
Cursuri predate: fitopatologie, entomologie

Unde se găseşte

www.editurauniversitara.ro