Nicolae Iorga a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-ministru, profesor universitar si academician român. Este cunoscut în lume ca istoric al artelor si filozof al istoriei.
A fost co-fondator al partidului Partidul Nationalist-Democrat în 1910, membru al Parlamentului, presedinte al Camerei Deputatilor si al Senatului.
A avut o activitate stiintifică prolifică, Iorga a scris 1003 volume, 12755 articole si studii si 4963 recenzii, aceasta culminând cu Istoria României, în zece volume. A predat la Universitatea din Bucuresti, la cea din Paris si la alte institutii de învătământ academice si a fondat Congresul International de Studii Bizantine si Institutul de Studii Sud-Est Europene (ISSEE).
A fost o figură proeminentă în tabăra pro-Antanta în timpul Primului Război Mondial, datorită susținerii cauzei românilor din Austro-Ungaria și a avut un rol politic important în România Mare în perioada interbelică. A inițiat campanii pentru a apăra cultura României. A stârnit controverse datorită retoricii antisemite. A fost adversar al Partidului Național Liberal și al Partidul Național Român.
