Catalin Tolontan este unul din cei mai cunoscuti jurnalisti romani de sport, redactor‑sef si director general al Gazetei Sporturilor si autor al unui blog de fotbal si media. A intrat in presa in 1990, la ziarul studentesc al Facultatii de Comert din Academia de Studii Economice. A lucrat la Student, Azi, Gazeta Sporturilor pe vremea cand aceasta apartinea vechii redactii Sportul, Sportul romanesc si ProSport, pentru a reveni la Gazeta Sporturilor in 2001. In afara de functii editoriale, Catalin Tolontan a mai facut parte, in redactiile mentionate, din departamente de IT si a lucrat ca tehnoredactor. Blog‑ul lui Catalin Tolontan, tolo.ro, abordeaza mai ales subiecte de sport, dar si informatii si comentarii pertinente cu privire la piata media.
1. Considerati ca Romania de azi este diferita de cea anterioara anului 1989? Din aceasta perspectiva, se poate vorbi, din perspectiva dumneavoastra, de o magistratura de dinainte de 1989 si de una de dupa 1989?
Traim nu doar intr‑o lume diferita, dar si intr‑o lume mai incomoda. Libertatea e dificila, presupune alegeri, riscuri si nu mai poti da vina pentru ceilalti pentru propriile nereusite. Unul dintre domeniile vitale ale diferentei este actul juridic. Inainte, el era profund politizat, adica decis dupa criterii ideologice. Existau, desigur, si inainte de 1989 oameni cu o cultura juridica admirabila, buni procurori sau judecatori, dar, pe ansamblu, nu exista justitie. Astazi, avem un sistem care se cauta. Dar e evident mai bun decat cel dinainte! Stiti ce ma amuza uneori? Ca magistratii seamana cu jurnalistii in perceptia publica si in incapacitatea lor de a vorbi cu mandrie despre propria profesie. Ambele domenii au probleme, dar medicina nu are? De aceea, cred ca e vital ca nu numai medicii, ci si magistratii si jurnalistii sa practice un discurs cu autoreferinte pozitive despre meseria lor.
2. Ar trebui trecuta cu vederea colaborarea unor magistrati cu serviciile Securitatii, data fiind experienta si competenta acumulata (stiut fiind ca un bun specialist se formeaza in multi ani) sau ar trebui ca aceste persoane sa fie expuse si indepartate din profesie? Solutia din Germania de Est, unde, dupa caderea zidului si reunificare, judecatorii din perioada comunista au fost indepartati, este cea mai buna?
Prima conditie a unui bun magistrat este independenta. O conditie necesara, nu si suficienta, evident. Cum poate fi autonom profesional cineva santajabil pentru colaborarea cu Securitatea?! Imi pare rau, stiu ca e bine ca in viata sa ai nuante, dar meseria dumneavoastra, si aici semanati cu jurnalistii, e fondata pe credibilitate, de aceea sunt categoric: fostii colaboratori ai Securitatii nu trebuie sa mai ocupe functii publice.
3. Considerati ca si in prezent, in lume si in Romania, puterea politica exercita influenta sau control asupra magistratilor? In ce modalitate? Prin ce parghii?
Da, din pacate. Intai, prin subfinantarea sistemului judiciar, ceea ce este nu doar o rusine, ci si un asasinat asupra societatii. Niste magistrati prost platiti sunt niste magistrati vulnerabili. Si nu aloci mijloace ultimei instante la care are acces un cetatean, am numit justitia, este o prostie imensa a clasei politice. Unul dintre filmele mele favorite este serialul american „West Wing”, despre viata echipei de la Casa Alba. Exista acolo un episod tulburator in care presedintele incearca sa‑l convinga pe seful Curtii Supreme a Statelor Unite sa demisioneze pentru a numi pe cineva mai tanar. Judecatorul ii raspunde, refuzand: „Am 80 de ani, cu zile proaste si zile bune. Dar in cea mai proasta zi a mea sunt mai lucid si am un mai mare discernamant decat cel pe care vrei sa‑l numesti”. M‑a fascinat intotdeauna stilul acesta de independenta a magistratilor. Si m‑a durut, de pilda, cand dupa alegeri, cei de la Curtea Constitutionala de la noi n‑au spus ceva de genul: „Nu e treaba noastra cine a iesit presedinte. Dar alegerile sunt un bun public si forma de incredere pe care se cladeste democratia. De aceea alegem un judet si comandam expertilor sa verifice toate presupusele nereguli. Abia apoi vom da un raspuns”. Lasati‑ma sa fiu naiv si sa cred ca vom avea candva oamenii care vor dori sa faca asta! La celebrele alegeri controversate din Florida, Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii a raspuns: „Rezultatul alegerilor e important, dar mai importanta este reputatia acestei Curti!”. Asa e! Pentru ca presedintele e un om, pe cand ei aparau un principiu.
4. Daca ar trebui sa va adresati unei instante din Romania, pentru a va ocroti un drept, ati avea incredere in sistem, in general, si in judecator, in special? Exista vreo diferenta intre ceea ce ar trebui sa fie un judecator si ceea ce el este, in realitate?
Da, am incredere in magistrati! Tot timpul am scris asta si nu voi inceta sa o spun. Nu putem trai in absenta increderii in institutiile pe care, pana la urma, noi le facem, noi le platim si trebuie sa lucreze pentru binele public. De aceea, ma deranjeaza ca, la intalnirile cu magistratii, presedintele Romaniei vorbeste excesiv despre cazurile negative. Am remarcat asta in retorica lui Traian Basescu: nu da exemple nominale de reusita in profesie! Il tine minte pe seful de gara care a oprit un tren de contrabanda, dar nu l‑am auzit oferind public exemplul unui procuror bun sau al unui judecator care a rezolvat un numar imens de dosare. Cand il voi auzi pe presedintele Basescu laudand un procuror, un grefier, un judecator voi simti ca e si presedintele meu.
5. Ce socotiti ca ar trebui sa faca membrii acestui corp profesional pentru intarirea independentei si sporirea increderii publicului in actul de dreptate? Cum ar trebui sa se comporte un judecator? S‑a nascut oare judecatorul ideal?
Sa comunice despre reusitele lor. Am spus asta si la o intalnire cu corpul dumneavoastra profesional la Institutul National al Magistraturii. Simt nevoia sa vad la televizor un magistrat care sa spuna: „Nu mai cereti dreptate cu bata! E legal si e logic ca un proces sa dureze 2 ani. Dreptatea nu se face prin referendum. Verdictele nu se dau prin vot popular!”. Exista, pe lumea asta lucruri care nu se plebisciteaza: o descoperire stiintifica sau decizia unei instante!
